10:00
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sosit în baza militară dobrogeană la câteva ceasuri după ce detașamentul de gardă al acelei unități militare prezentase onorul convoiului american cu tehnică de luptă, care a traversat România în noaptea de joi spre vineri. Suntem apărați! De NATO, de Biden, de Stoltenberg. De altfel, Klaus Iohannis n-a ratat prilejul de a-și arăta public reverența față de Unchiul Sam: ”Suntem recunoscători președintelui Biden pentru decizia de a trimite trupe în România!”
Îmbrăcat în geacă de piele ca romanticul Harrison Ford în memorabilul film cu aviatori ”Strada Hanovra”, fără a avea însă și privirea parcă mereu umedă a marelui actor, președintele României a stat lipit de secretarul general NATO ca un arendaș disciplinat care prezintă lanurile pârguite stăpânului moșiei.
De rostit, s-au rostit doar fraze memorabile:”Suntem pregătiț să apărăm România” (Stoltenberg). Sau ”România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă” (Iohannis).
De ce să se teamă românii? Firește că de posibilul război de la frontiera ruso-ucraineană, de posibila invazie a rușilor în mândra noastră țărișoară care a fost, nu-i așa?, mereu o piedică în calea năvălitorilor. Puținii bătrâni (obligatoriu măcar octogenari) care mai sunt în viață și au trăit anii celui de-al doilea Război Mondial, povestesc că dacă cu nemții mai era cum mai era, cu rușii, veniți peste noi după ce am întors cu lașitate armele, nu era chip s-o scoți la capăt.
Violenți, needucați, întruna beți, rușii au comis pe la noi fărădelegi incalculabile, intrate pe vecie în mentalul nostu: ”A fost rău cu was ist das da-i mai rău cu davai ceas/ Davai ceas, davai soție, harașo tovărășie”, de la marele Tănase citire. Așadar, ferească Dumnezeu să vină rușii peste noi, asta vrea să ne sugereze președintele prin geaca sa de piele, model american.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Șeful statului român (eșuat parcă, nu?) ne invită să fim filoamericani, filo-NATO și filo- valori occidentale acum, cînd ”linia frontului” (deși încă nu există un front propriu-zis), e la aproximativ 1.500 de kilometri de București (aceasta e distanța de la Cotroceni până la frontiera ruso-ucraineană) și la măcar 1.000 de kilometri de granița noastră de est.
Nu la fel de îngrijorată s-a arătat însă conducerea Statului Român (întrupată pe vremea aceea de Emil Constantinescu) cu mai bne de două decenii în urmă, când americanii bombardau podurile de peste Dunăre, de la Belgrad. Iar de la Timișoara până în capitala Serbiei faci sub două ore cu mașina. Numai că pe vremea aceea americanii erau agresorii și se cădea să stăm în banca noastră, să nu care cumva….
Acum ne punem sub pazvăza unchiului Sam și în aparență vrem să înfățișăm strânsa noastră conectare la tot ce înseamnă valorile Lumii Occidentale. Poate fi și asta, dar mult mai pregnant e aspectul de colonie americană (sau de colonie NATO, dar în linii mari e cam același lucru) pe care Klaus Iohannis l-a zugrăvit la Kogălniceanu.
E limpede că de-acum încolo România nu va avea nicio opinie față de conflictul ruso-ucrainean și că orice gând îi va fi filtrat de Washington și de Bruxelles. Vom avea iluzia că suntem apărați, însă de fapt noi n-am făcut altceva decât să ne punem trupurile și sufletele la dispoziția celor cărora parcă nu mai știm ce să facem ca să le intrăm în voie.
