22:24
Inteligența artificială începe să „cucerească” teritorii ce ne pot da fiori. După ce s-a apucat să scrie cărți, articole, muzică ori să imite vocea umană, sistemele bazate pe AI ajuns să ne citească gândurile. Deocamdată, cercetătorii spun că acest lucru va fi folosit pentru restabilirea comunicării la persoanele paralizate care nu pot nici să vorbească, nici să scrie, dar acest lucru nu ne face să ne simțim mai ușurați gândindu-ne la alte posibilități de utilizare a acestei capacități.
Inteligența artificială devine tot mai performantă și intră în domenii pe care le consideram, până de curând, science-fiction. Un studiu recent a arătat că AI poate, literalmente, să „citească gândurile” oamenilor, exprimându-le grafic, pe baza analizării activității cerebrale a acestora.
Noul algoritm, alimentat de inteligență artificială, a reconstruit aproximativ 1.000 de imagini, inclusiv un ursuleț și un avion, din aceste scanări ale creierului, cu o precizie de 80%.
Cercetătorii de la Universitatea din Osaka au folosit modelul Stable Diffusion, inclus în DALL-E 2 de la OpenAI, care poate crea orice imagine pe baza intrărilor de text.
Echipa le-a arătat participanților seturi individuale de imagini și a colectat scanări de imagini de rezonanță magnetică funcțională, pe care AI le-a decodat apoi, reconstruind imaginea văzută anterior de oameni.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Oamenii de știință au alimentat activitatea creierului de la patru participanți la studiu. Software-ul a reconstruit apoi ceea ce a văzut în scanări.
„Arătăm că metoda noastră poate reconstrui imagini de înaltă rezoluție cu fidelitate semantică ridicată, din activitatea creierului uman”, a spus echipa, în studiul publicat în bioRxiv, scrie Daily Mail.
Spre deosebire de studiile anterioare de reconstrucție a imaginii, metoda noastră nu necesită pregătire sau reglare fină a modelelor complexe de învățare profundă”, s-a menționat, de asemenea.
Algoritmul extrage informații din părți ale creierului implicate în percepția imaginii, cum ar fi lobii occipital și temporal, conform lui Yu Takagi, care a condus cercetarea.
„Interpretăm cantitativ fiecare componentă dintr-o perspectivă neuroștiințifică prin maparea componentelor specifice în regiuni distincte ale creierului.
Prezentăm o interpretare obiectivă a modului în care procesul de conversie de text în imagine implementat de un model de difuzie latentă încorporează informația semantică exprimată de textul condiționat, menținând, în același timp, aspectul imaginii originale”, se mai arată în comunicat.
Dar cercetările în această privință au un scop medical mult mai profund: facilitarea comunicării persoanelor care, din cauza diferitelor afecțiuni, nu pot comunica verbal ori în scris, cum e cazul celor paralizați.
Într-un studiu făcut în luna noiembrie, oamenii de știință au folosit tehnologia pentru a analiza undele cerebrale ale pacienților non-verbali, paralizați și le-au transformat în propoziții pe un ecran de calculator, în timp real.
Mașina „de citit gândurile” poate decoda activitatea cerebrală a unei persoane în timp ce aceasta încearcă să „rostească” fonetic, în gând, litere pentru a crea fraze.
Cercetătorii de la Universitatea din California spun că aparatul pentru vorbirea neuroprostetică are potențialul de a restabili comunicarea oamenilor ce nu se pot exprima verbal sau scrie, din cauza paraliziilor.
În testele efectuate, sistemul a decodat activitatea creierului pacienților în timp ce aceștia încercau să „spună” în gând literele pentru a produce propoziții folosind un vocabular de 1.152 de cuvinte la o viteză de 29,4 litere pe minut și o rată medie de eroare de doar 6,13%.
În experimente ulterioare, cercetătorii au descoperit că AI a putut decoda peste 9.000 de cuvinte, la o rată medie de eroare de 8,23%.
