România este o țară care se poate lăuda cu toate formele de relief, precum și cu locuri impresionante, unele chiar unice în Europa sau chiar în lume. Frumusețile locale atrag anual mii de turiști, însă nu toate atât de cunoscute publicului larg, iar asta nu este întotdeauna un lucru rău, deoarece astfel se conservă natura în forma sa brută.
În plus, țara noastră se poate lăuda și cu locuri pline de mister, din care nu lipsesc legendele și poveștile fabuloase. Un exemplu este insula Popina, o rezervație naturală din 1999 care este chiar arie protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării, insulă care nu este lipsită de vechi secrete.
Așadar, Insula Popina este unica de origine stâncoasă din România. În trecut, la noi se găseau trei astfel de insule, precum Popina, Insula Șerpilor și Ada Kaleh. Din păcatem Insula Șerpilor a fost ocupată de URSS după cel de-al Doilea Război Mondial, iar Ada Kaleh a fost acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I, astfel că am rămas doar cu Insula Popina.
Însă această este una plină de farmec și mister, având la bază o istorie unică, precum și o faună impresionantă. Este localizată la nordul Lacului Razim, înregistrând o suprafață de 98 de hectare, iar din punct de vedere geologic este o componentă a Podișului Măcin.

Insula Popina datează din timpul civilizaţiei Hamangia, care ar fi existat între anii 5000 şi 3000 î.Hr. Chiar istoricul Ptolemeu a vorbit despre prezenţa unei insule Eukon într-o descriere a unei lupte navale a românilor cu geto-dacii din golful Helmyra, iar mulți istorici sunt de părere că insula Helmyra este chiar insula Popina de astăzi. În plus, la începutul secolului, pe insula Popina a stat o mică colonie de leproși.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Pe Insula Popina se regăsesc mai multe izvoare termale, dar care nu au fost nici până acum nestudiate, astfel că este extrem de importantă din punct de vedere științific.
Între 1933 și 1941, Insula Popina a fost numită rezervație naturală sub administrația Institutului Bio-Oceanografic din municipiul Constanța, iar în 1994 a devenit zonă protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Printre plantele întâlnite aici cea mai importantă ar fi planta endemică Ornithogalum Oreoides, iar din punct de vedere al animalelor aici se găsește una dintre cele mai veninoase specii de păianjen, văduva neagră, iar în zonele stâncoase de țărm sunt șerpi de apă. Nici păsările migratoare pentru călifarul alb nu au ocolit insula, iar în cursul primăverii pot să fie zărite păsări de mlaștina sau păsări de pădure precum privighetoarea roșcată.