16:47
Încălzirea globală este una dintre temele care dau frisoane omenirii, mai ales că efectele acesteia încep să se simtă tot mai pregnant pe tot mapamondul. Deși majoritatea țărilor s-au angajat să țină în frâu acest fenomen, mai ales prin reducerea consumului de cărbune, unul dintre marii poluatori, un nou studiu arată că ritmul în care se face acest lucru este insuficient, iar încălzirea se va amplifica.
Încălzirea globală devine o temă tot mai abordată de majoritatea guvernelor lumii. Pentru că ea afectează tot globul, fără discriminare. Încet, cu greu, omenirea începe să renunțe la producția și consumul de cărbune. Acesta este un lucru bun, întrucât utilizarea combustibilului solid fosil este cel mai care produce cele mai multe emisii de carbon în atmosferă.
Dar schimbările climatice se rostogolesc deja și nu se știe dacă le vom putea opri. Topirea gheții din Antarctica continuă într-un ritm tot mai alert, iar dacă calota glaciară de acolo s-ar topi, asta ar duce la creșterea nivelului oceanelor cu 20 de metri. În plus, omenirea s-ar înfrunta cu fenomene meteo extreme, pe care deja a început să le trăiască, de la valuri teribile de căldură, până la secetă cumplită sau super furtuni și inundații devastatoare.
Potrivit unui nou studiu, oamenii renunță la cărbune prea încet pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Acordului de la Paris, tratatul internațional privind schimbările climatice care are ca scop abordarea încălzirii globale prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat planurile din 72 de țări care s-au angajat să renunțe la cărbune până în anul 2050, scrie sciencealert.com.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În context, scopul Acordului de la Paris este de a limita creșterea temperaturii medii globale la „cu mult sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale” și de a „urni eforturile” pentru a menține creșterea sub 1,5 grade.
Eliminarea cărbunelui este o modalitate excelentă de a face acest lucru, deoarece oamenii eliberează în prezent aproximativ 15 miliarde de tone de CO2 în atmosferă în fiecare an, cărbunele reprezentând aproximativ 40% din aceste emisii. Odată ajuns acolo sus, CO2 poate persista timp de secole, captând căldura solară și modificând climatul din întreaga lume.
Ca parte a angajamentelor asumate prin Acordul de la Paris, multe țări au planuri de a elimina treptat cărbunele, sau cel puțin de a utiliza mai puțin din acesta. Acesta este un progres și un salt uriaș față de starea negocierilor internaționale privind clima înainte de adoptarea Acordului de la Paris, în 2015.
Cu toate acestea, spun cercetătorii, ne mișcăm în direcția corectă cu o viteză greșită. În ritmul nostru actual de eliminare treptată a cărbunelui, autorii noului raport de studiu spun că suntem pe cale să depășim limita de 2 grade Celsius a Acordului de la Paris pentru cantitatea maximă de încălzire globală. Fără schimbări mari, avertizează ei, ne îndreptăm spre 2,5 sau 3 grade de încălzire.
Din ce în ce mai multe țări promit că vor elimina treptat cărbunele din sistemele lor energetice, ceea ce este pozitiv”, spune coautorul studiului și cercetătorul de mediu Aleh Cherp, de la Universitatea Lund din Suedia.
„Dar, din păcate, angajamentele lor nu sunt suficient de puternice”, adaugă el. „Dacă dorim să avem o șansă realistă de a îndeplini obiectivul de 2 grade, eliminarea cărbunelui trebuie să se întâmple mai rapid, iar țările care se bazează pe alți combustibili fosili trebuie să-și crească rata de tranziție”.
Vestea bună este că încă este posibil să evităm încălzirea cu 2 grade, dar numai dacă ar deveni realitatea cel mai bun scenariu, în care atât China, cât și India ar începe să renunța la cărbune în următorii 5 ani. De altfel, zeci de alte state au eșuat în respectarea prevederilor Acordului de la Paris, un raport din 2021 arătând că doar Gambia este, la ora actuală, pe drumul programat.
Deși utilizarea cărbunelui a cunoscut un declin masiv în multe țări, după o scădere de 3,1% în 2020, consumul de cărbune a crescut, din nou, cu 1,2%, în 2022, conform Agenției Internaționale pentru Energie.
