Natalia Guberna, solista care a debutat chiar în perioada cenzurii comuniste, ne-a povestit, în exclusivitate pentru Impact.ro, despre regulile stricte din TVR. Cel mai mult au avut însă de suferit trupele rock, cu mare succes în concerte, dar deloc pe placul autorităților: ”Trupa Iris a fost interzisă o vreme, pe micul ecran”, spune Natalia Guberna.
Natalia Guberna a filmat adesea pentru emisiunile comuniste de divertisment ale lui Titus Munteanu, de altfel, atât de apreciate și acum, la atâția ani distanță. Solista ne-a făcut dezvăluiri, în exclusivitate pentru Impact.ro, despre acele vremuri cu multe reguli, interdicții și emoții, de pe platourile de filmare.
„Nu aveai voie, ca artistă, la filmări, cu mărgele, cu brățări sau cruciulițe, cu niciun fel de bijuterii. Dar, îmi și plăcea, pentru că era o atenție deosebită, se dorea ca artistul să dea bine pe micul ecran, să fie pus în valoare. Nu era ca acum, când toți zic: ”Hai, repede!”. Nu, nene, la vremea aceea, dacă ți-a intrat firul de păr în ochi sau lumina cădea nu știu cum și nu era bine, întrerupeau brusc filmarea și o reluau. Se filma totul iar și iar, trebuia să iasă totul brici! De aceea, și acum, acele emisiuni din arhivă sunt urmărite cu plăcere, cu nostalgie, sunt perfecte. Se filma o piesă în câteva ore, nu în câteva minute. Acum, în unele televiziuni, nici nu se uită nimeni la tine, atunci când filmezi, poate să-ți cadă și breteaua, să-ți intre părul în ochi, nu contează, dă-i înainte!”.

Solistele arătau ca scoase din cutie, la filmările TVR. Li se punea însă și totul la dispoziție, de la machiaj și coafură, până la ținuta vestimentară.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Pe atunci, te coafau ei, te machiau și îți dădeau și costumație, la emisiunile lui Titus Munteanu totul era impecabil. Te duceau într-un atelier cu multe costume și rochii, ca să ți se aleagă o ținută pe măsură. Am lucrat și cu vestitul Nea Tomiță, de la machiaj, el ne aranja atât de frumos, ne punea în valoare calitățile fizice. Parcă îl văd și acum, era blond, înalt și subțirel, era renumit acolo”.
Natalia Guberna își amintește cu nostalgie de mentorul ei, regretatul regizor Alexandru Bocăneț: ”În luna ianuarie, în 1977, cu două luni înainte de cutremurul din 4 martie, Alexandru Bocăneț a venit, însoțit de Titus Munteanu, la școala populară de muzică, unde eram și eu, veneau adesea, ca să selecteze artiști pentru TVR. M-a văzut și a zis: ”Ia să o ascult și pe fata asta, că dă bine pe micul ecran!”.
Alexandru Bocăneț mă compara cu Margareta Pâslaru, cu Marina Voica sau cu Anda Călugăreanu, zicea că am, așa, un stil mai jucăuș. Da, Alexandru Bocăneț m-a remarcat. Apoi, după două luni, la cutremurul din 4 martie 1977 a fost găsit mort sub dărâmături. Pot spune că am cunoscut oameni sensibili, care m-au încurajat. M-a ajutat și numele. Guberna e numele meu real, mai aparte. Am avut o carieră frumoasă, Dumnezeu m-a iubit!”.
Natalia Guberna avea întotdeauna emoții, la filmări, căci, în anii 70-80, mulți artiști erau interziși în televiziune, îndeosebi cei de muzică rock. Și Cristi Minculescu a stat pe tușă, o vreme.
”Era o selecție dură, pe atunci, nu intra oricine în programele de divertisment, de Revelion, de la TVR. După filmări, veneau șefii mari, se uitau și tăiau. Ziceau: ”Nu-l vreau pe ăla, nu o vreau pe aia!”. Trupa Iris a și fost interzisă, o vreme. Cristi Minculescu și colegii lui aveau plete și cântau rock, genul acesta muzical se cam evita în televiziune. Îi mai puneau să-și prindă părul, la spate, cu agrafe, ca să filmeze. În plus, nu aveau voie să se miște în cadru. Dar, cum, ca artist rock, să stai nemișcat, să stai țeapăn?”, mai spune Natalia Guberna, exclusiv pentru Impact.ro
Cristi Minculescu a menționat, adesea, în interviurile de după 1989, că securiștii erau mereu cu ochii pe ei și că, de Paște, erau chemați să cânte la Casele de Cultură, la miezul nopții, ca să nu mai meargă lumea la biserică.
„Vremurile acelea erau foarte dificile, dar credeam atât de tare în ce făceam, iar inconștiența vârstei și dorința de libertate au contribuit decisiv la încăpățânarea noastră de a nu renunța. Publicul ne-a dat foarte mult curaj și, deși mulți alți artiști cedaseră amenințărilor și presiunii, noi am mers înainte până aproape de sacrificiul profesional. La concertul de la Miercurea-Ciuc, care de altfel a pus și capac autorităților, am simțit cât de multă nevoie au oamenii de noi, de mesajul nostru, cât de frustrați erau de sistem dacă au ajuns să dărâme dubele Miliției, doar pentru că nu mai aveam voie să ieșim la bis, și toate aceste lucruri ne-au impulsionat”, declarau membrii trupei, într-un interviu pentru zilesinopti.ro.