Impuneri pe care nu ar trebui să le aplicăm copiilor noștri. Sfaturi de la Irina Petrea, cea mai cunoscută „dădacă” din România EXCLUSIV

Deși suntem altă generație, avem acces la altă tehnologie, avem alte oportunități, se pare că problemele părinților au rămas aceleași. În vremuri de tristă amintire, perioada ceaușistă, fiecare adolescentă, indiferent de domeniul pe care îl studia, avea în curiculă un curs de „puericultură”, astăzi redenumit acest curs ar însemna educație parentală. În cadrul Interviurilor Impact.ro am dezbătut acest subiect cu Irina Petrea, psihoterapeut și doctor în științele educației, cum abordăm problema parentingului, atât la nivel de stat cât și în plan personal, dacă suntem părinți.

„Orfelinatele ceaușiste asta au arătat, se poate naște o formă de autism atunci când lași un copil să privească în tavan”

Să începem cu problemele la nivel de instituții de stat. În Capitală planul era ca 73 de centre de plasament să fie închise în următorii doi ani, 9 dintre ele chiar în 2022, anunța ministrul familiei, Gabriela Firea, în 2022. Conform fostului ministrului, în anii 2000, funcţionau peste 500 de astfel de instituţii, adică de 7 ori mai multe decât acum. Aceasta spunea că soluția după închiderea centrelor de plasament este „reintegrarea în familia naturală sau extinsă, ori adopția”.

„Însă dacă aceste variante nu sunt posibile, ne rămâne doar soluția asistenților maternali sau găzduirea copiilor în case de tip familial”

Din păcate repercusiunile excluderii din societate sunt grave.

„Problema este și mai severă de atât și din păcate orfelinatele ceaușiste asta au arătat, se poate naște o formă de autism atunci când lași un copil să privească în tavan. El are o viață afectivă foarte bogată, din păcate, el nu poate să o exteriorizeze, dar o exprimă extraordinar prin mimică. Prin elemente de extralimbaj, prin chicoteli, prin sunetele pe care le scoate.”, spune invitata noastră.

Top 3 impuneri pe care nu ar trebui să le aplicăm copiilor noștri

Care sunt cele mai mari îngrijorări ale părinților? Copilul nu mănâncă, ar trebui sau nu să dorm cu el sau nu. Din cauza situației financiare, în fiecare familie se pot crea dependențe care să depășească gradul de vârstă a maturizării. Comoditatea îi poate face pe mulți tineri să intre într-o relație cu părinții în care confortul devine mai important decât propria dezoltare. Invitata noastră ne dă exemplul unei pisici care la început este foarte protectivă cu puii săi, iar mai apoi, nu le mai permite un atașament extrem.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

„Este prima întrebare, și care nu lipsește de la nici o conferință. Sunt părinți care nu se pot liniști altfel, decât dacă dorm cu copilul. Există excepții, persoane care la 20 de ani dorm cu părinții. Va trebui să te întrebi ce se va întâmpla când persoana respectivă va trebui să își întemeieze propria familie. Nu au tăiat cordonul ombilical.

Pe locul doi cred că este obsesia legată de mâncare, un copil delicat, mofturos la mâncare, și mămicile care sunt îngrozite. Părinții nu își dau seama că există copii cu gusturi diferite, inclusiv cu sensibilități biliare, și atunci nu pot să digere anumite mâncăruri și le refuză, din cauza mirosului, din cauza texturii. Transformă mâncarea într-o obsesie personală și copilul face o asociere foarte neplăcută, între mâncare și o experiență negativă.

A treia problemă este care sunt regulile, și care sunt limitele. Și eu rămân șocată.”

Invitata noastră spune că regulile si limitele sunt cele de bun simț, igienă, empatie respect față de alții, iar dincolo de aceste lucruri trebuie să încurajăm creativitatea și personalitatea unui copil.