Locul 3 în topul celor mai smart orașe din România îl ocupă municipiul Iași, care a reușit să fie devansat în clasament doar de Alba Iulia şi Cluj-Napoca, însă este peste București.
Specialiștii au făcut calcule prin numărul de proiecte smart pe care fiecare oraș le are, astfel că Iașul vine rapid din urmă, aflându-se imediat după orașul Cluj-Napoca.
În acest sens, topul celor mai moderne oraşe din punctul de vedere al proiectelor de tip smart city este condus de Alba Iulia, ca și anul trecut, având un număr stagnant de proiecte (106), urmat îndeaproape de Cluj- Napoca(58) şi de Iaşi (56), în timp ce Bucureştiul este abia pe locul patru (39 de proiecte), conform unei analize realizată de integratorul de soluţii inteligente la cheie, Vegacomp Consulting. Clasamentul este continuat de Arad, Sibiu, Oradea, Timişoara şi Braşov.
Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administraţiei la nevoile de distanţare şi de-birocratizare: dincolo de evoluţia liderului – Smart Mobility, verticală Smart Governance, ocupantă a poziţiei secunde în clasament, numără nu mai puţin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viaţa mai uşoară locuitorilor.
Dar, ca în raportările anterioare, avem şi eternii perdanţi – Smart Environment şi Smart People, pe poziţii deja obişnuite, la coada clasamentului. Mediul şi oamenii, priorităţi absolute într-o societate care îşi cunoaşte valorile şi îşi alocă din priorităţi şi generaţiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească.
Tot în acest raport vedem nu doar finanţările din fonduri europene şi publice, ci şi primele proiecte semnificative private şi privim cu interes la componentă de finanţare privată, în viitorul Smart City, a spus Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting, potrivit știripesurse.ro.
În plus, orașul Iași a fost declarat cel mai activ oraş european în dezvoltarea din domeniul IT, fiind clasat pe locul al doilea, peste Cluj-Napoca. În plus, Iaşul a întrecut multe capitale europene precum București, Sofia, Kiev, Tallinn, sau Belgrad. Pe lângă asta, criteriile analizate au avut în vedere relația dintre costul investițiilor şi eficiența lor.