Halloween 2022. Pe ce dată pică și care este semnificația acestei sărbători

Halloween 2022, pe ce dată se sărbătorește anul acesta. Deși nu este o tradiție românească, Halloween-ul a luat amploare și în țara noastră în ultimii ani, în orașele mari organizându-se petreceri și evenimente tematice. Sărbătoarea de origine celtică vine cu o serie de tradiții și obiceiuri, despre care vă invităm să aflați mai multe în continuare. Tot în rândurile următoare veți descoperi și semnificația sărbătorii de Halloween.

Halloween 2022. Pe ce dată pică și care este semnificația acestei sărbători

Când e Halloween în 2022 este una dintre întrebările care se aud des în rândul copiilor și nu numai în această perioadă a anului. Toți cei care au ajuns să îndrăgească această sărbătoare vor să cunoască și mai multe despre Halloween.

Denumit „Allhalloween“, „All Hallows’ Eve“ sau „Saints’ Eve“, Halloween-ul datează încă din anul 1745 și se traduce ca „Seara Sfinților“ („Hallow“ înseamnă „sfinți“, iar „Even“ înseamnă Eva pentru scoțieni, ulterior prescurtat  în „e’en“ sau „een“). Odată cu trecerea anilor, „Hallow Even“ s-a transformat în „Hallowe’en“, apoi în „Halloween“, cum este cunoscut astăzi.

Când e Halloween în 2022 și ce semnificație are?

Halloween-ul se apropie cu pași repezi și înfricoșători, astfel că cei ce iubesc sărbătoarea celtică se pregătesc cum se cuvine pentru a o întâmpina. Halloween-ul are o dată fixă în întreaga lume, fiind sărbătorit anual în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, chiar în ajunul sărbătorii creștine occidentale Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie). În 2022, Halloween-ul pică într-o zi de luni.

Sărbătoarea, care a căpătat în timp tot mai multă popularitate la noi, este de origine celtică și s-a răspândit odată cu imigranții irlandezi din Statele Unite ale Americii, în secolul XIX. Halloween-ul a pătruns în țările unde predomină creștinismul occidental, catolic și protestant, Ziua Tuturor Sfinților fiind sărbătorită în aceste culte la 1 noiembrie.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

În decursul secolelor, sărbătoarea cunoscută astăzi sub numele de Halloween a fost influențată de mai multe culturi. De pildă, în Imperiul Roman era cunoscută drept Ziua Pomana, la celți era cunoscut festivalul Samhain, iar la creștini era celebrată Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Sărbătoarea de Halloween, scurt istoric

Originile Halloween-ului, sărbătorit anual la 31 octombrie, datează de la cel mai vechi festival celtic – Samhain, cu prilejul căruia se aprindeau focuri de tabără, iar oamenii purtau costume ritualice cu scopul de a alunga fantomele. Celții credeau că, în ultima noapte din an (aceștia sărbătoreau noul an la 1 noiembrie), limita dintre lumile celor vii și celor morți devenea ușor de trecut.

Altfel spus, celții care au trăit în urmă cu 2000 de ani în zona Irlandei, Marii Britanii și în nordul Franței considerau că în această noapte sufletele celor morți se întorc printre cei vii. Pentru a le alunga, oamenii îmbrăcau costume înfricoșătoare și își decorau casa cât mai neplăcut, încercând să facă mult zgomot.

Legenda dovleacului de Halloween

Una dintre decorațiunile reprezentative pentru sărbătoarea de Halloween este, bineînțeles, dovleacul, care îl are drept personaj principal pe Stingy Jack, un zgârcit metamorfozat în celebrul dovleac. Acesta obișnuia să le joace feste tuturor, provocându-l pe însuși Diavolul.

Când personajul moare, porțile Raiului se închid și însuși Diavolul refuză să îl primească în iad. Speriat, Jack îi cere acestuia doar o călăuză pentru a merge prin întuneric, însă primește un felinar – unealtă ce are să-i devină mai târziu călăuză pentru eternitate (mai multe detalii AICI).

Tradiții și superstiții de Halloween

Odată cu trecerea timpului, sărbătoarea de Halloween și-a mai pierdut din specificul religios în State, ba chiar și din tradiții. O parte din superstiții au fost și ele uitate, însă altele s-au păstrat până în ziua de astăzi. În România, atunci când este sărbătorit Halloween-ul sunt organizate adunări festive, dar și activități precum „trick-or-treat“ („ne dați ori nu ne dați?“). Nelipsite sunt mâncărurile dulci, merele glazurate și dovlecii felinar.

Pe măsură ce credințele și obiceiurile europene s-au „infiltrat“ printre americani, a început să se contureze și o versiune distinctă americană a sărbătorii. Primele festivități au inclus „petreceri de joacă“ și evenimente publice organizate pentru a sărbători recolta, iar odată cu ele vecinii au început să împărtășească povești despre morți, să își spună averile, să danseze și să cânte.

Întrucât sărbătoarea are loc atunci când se culeg merele, printre mâncărurile tradiționale de Halloween se numără merele glazurate sau caramelizate. Iată și alte superstiții de Halloween care aveau amploare cândva:

• În noaptea de Halloween, fetele necăsătorite puneau sub pernă o floare de rozmarin și un bănuț de argint pentru a-și visa sortitul;
• Celebra lumânare prinsă în dovleac avea menirea de a ține spiritele rele la distanță în noaptea de Halloween;
• O altă superstiție spunea că, dacă vedeai un păianjen prin casă în noaptea de Halloween, spiritul unei persoane dragi te veghea;
• De asemenea, dacă în noaptea în care era sărbătorit Halloween-ul se întâmpla să-ți intre un liliac în casă, asta înseamna că în locuință sunt prezente spirite rele;
• Tot în această noapte se foloseau alune pentru vrăji, pentru că Diavolul era considerat culegător al acestor fructe cu coajă;
• Pentru a speria spiritele și fantomele, în noaptea de Halloween se băteau clopote;
• Persoanele care se nășteau în această noapte aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele.

Echivalentul românesc al sărbătorii

În România, începutul iernii este marcat de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sânandrei Cap-de-Iarnă. Tradiția populară românească spune că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte fiecăruia pradă pentru iarna care începe.

Pregătirea pentru această sărbătoare, care poate fi considerată un Halloween autentic românesc, se face din ajun, când se practică o serie de ritualuri cu scopul de a ține la distanță strigoii, spiritele rele și alte creaturi și laitmotivuri care se întâlnesc și în tradiționalul Halloween american.

Se crede că în această noapte spiritele morților se întorc printre cei vii, sub formă de strigoi, ademenindu-i pe oameni să iasă din case. Potrivit legendelor, există și strigoi vii care se războiesc între hotare cu cei morți, o luptă ce are loc până la primul cântat al cocoșilor. A doua zi, strigoii vii, care rămân să locuiască printre oameni, pot fi recunoscuți după zgârieturile pe care le poartă pe chip.

O altă tradiție populară românească de Sfântul Andrei, în strânsă legătură cu cele care însoțesc Halloween-ul, este cea legată de lupi. Sfântul Andrei este considerat stăpânul lupilor și cel care îi protejează pe oameni de aceste creaturi ale naturii atunci când sunt atacați. Tot potrivit legendelor, în noaptea cu lună plină, cei mușcați de lupi se transformă în vârcolaci.