Mulți economiști au atras atenția că majorările salariale din sistemul bugetar au fost grăbite și că economia nu putea susține aceste creșteri. Au avertizat, sub o formă sau alta, că „petrecerea” nu va ține la infinit și că, la un moment dat, va veni și nota de plată.
În mandatul lui Adrian Năstase, România număra 800.000 de bugetari, iar câțiva ani mai târziu, în 2019, numărul celor care lucrează în sistemul public a ajuns la 1,4 milioane de salariați.
O spunea chiar fostul consilier al premierului Dăncilă, Remus Borza, cel care, de altfel, a și fost dat afară după o săptămână de când ajunsese la Palatul Victoria. S-a renunțat la serviciile lui tocmai pentru că a îndrăznit să spună în spațiul public că e nevoie de reformarea aparatului bugetar.
„Statul plătește mult și cere puțin, avem nevoie de criterii de competență. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic și de mediocritate”, spunea Remus Borza. Guvernul a negat, dar nu mai poate ascunde realitatea sub preș.
Un document asumat de Palatul Victoria și trimis la Comisia Europeană prevede mai multe măsuri care nu exclud concedieri și reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Potrivit programului de convergeță 2019-2022, publicat pe site-ul Comisiei Europene, Guvernul de la București caută încă din luna octombrie soluții.
Sigur că, la nivel declarativ, oficialii au spus că totul este bine, că există banii de salarii și pensii și că PSD a adus bunăstarea în România. În realitate, însă, economiștii de pe la Palatul Victoria știau cam ce urmează și au încercat să pregătească terenul.
S-au căutat, între altele, soluții pentru „reducerea cheltuielilor pentru fiecare minister în parte”, dar, în paralel, s-a făcut și o analiză a cheltuielilor administraţiei publice. A fost începută în martie și continuă și în prezent.
În documentul asumat în fața Comisiei Europene, Guvernul arată că există 40 de soluții identificate printre care „descentralizarea, managementul cheltuielilor publice, achiziții publice, cheltuieli cu calitatea de membru a entității publice la organisme internaționale și cu participarea la convenții, cheltuieli cu utilitățile, cheltuieli cu parcul auto, reducerea efortului administrativ prin renunțarea la documente pe suport hârtie, creșterea veniturilor și consolidarea activităților pentru atragerea de fonduri europene”.
Ministerul Finanțelor se ferește să vorbească, deocamdată, de reduceri salariale. Dar dă de înțeles că indemnizațiile suplimentare sunt luate în vizor. Unele ar putea dispărea, altele ar putea fi micșorate.
Inițial, ministrul Finanțelor Publice a negat că ar fi nevoie de reduceri salariale, dar ulterior a dat de înțeles că poate fi vorba despre diminuări ale indemnizațiilor suplimentare.
Termenul de finalizare a analizei, care va fi transpusă într-un act normativ, este chiar luna viitoare când „măsurile identificate pentru reducerea cheltuielilor vor fi implementate cu ocazia primei rectificări bugetare din acest an”.
„Practica anilor trecuţi arată că se făceau angajări, chiar şi peste banii alocaţi. (…) De asta noi am pus în Ordonanţa 114 de anul trecut o obligaţie pentru fiecare ministru în parte să se încadreze în bugetele alocate şi în cazul în care nu o face chiar să aibă şi o amendă până la 100.000 de lei”, a spus şeful MFP.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor
Guvernul a fost acuzat că plătește salarii și pensii pe datorie. Pentru că s-a împrumutat masiv anul acesta, iar dobânzile la care a luat bani sunt mai mari decât cele impuse Greciei, spre exemplu, țară care a trecut printr-o criză de amploare.
Emil Boc este primarul Clujului și, în trecut, a ocupat funcția de premier. A fost rugat să comenteze situația economică a țării, știut fiind faptul că orașul pe care-l conduce a prosperat din punct de vedere economic.
„Vă pot spune foarte sincer şi direct: generaţiile următoare vor plăti factura dezmăţului actual. Să se înţeleagă că nimic nu este gratis pe lumea asta. Cu cât consumi mai mult decât produci, cu atât aduni datorii pe care le vor plăti pe viitor. Acum suntem într-o perioadă mai fericită, Europa e pe creştere economică, lumea în general e pe creştere economică, costurile de îndatorare sunt mai mici, sunt mulţi dispuşi să te împrumute, cu alte cuvinte astăzi nu avem o problemă majoră. Dar vă dau scris că această factură a consumului exagerat de astăzi va fi plătită pe viitor, pentru că aşa e legea firii, când consumi fără acoperire, cineva trebuie să plătească factura”
Emil Boc, primarul Clujului și fost premier al României
