21:45
Tot mai multe contestații la proiectele cu care se laudă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Asociația Pro Infrastructura atrage atenția asupra unor serii de contestații care ar putea afecta chiar și proiectele prinse în PNRR. Impact.ro a stat de vorbă cu Ionuț Ciurea, președintele asociației, care spune că responsabilitatea dezvoltării unor proiecte ar trebui să fie luată mai în serios și contestațiile firmelor să nu poată fi admise de instanță.
Proiecte importante de infrastructură rutieră sau feroviară sunt blocate cu anii din cauza contestațiilor. Nu este necesară o schimbare de legislație pentru a grăbi procesul demarării unor lucrări, ci doar de mai multă atenție și profesionalism atunci când se gândesc și se licitează aceste proiecte.
„Ce o să fie după 2026 nu știe nimeni, dacă ar putea să se prelungească un astfel de program. Dar, în condiții normale, cât de normală e perioada pe care o traversăm, PNRR se termină în 2026. Posibil să mai fie o perioadă de grație cu unele proiecte. Dacă jaloanele, termenii și condițiile PNRR nu se schimbă, banii se pierd.
Nu e vorba despre o modificare de legislație, soluția este să facă documentațiile cum trebuie. Pentru că asta generează contestațiile”, spune Ionuț Ciurea.
Acesta a mai precizat că nu există contestatari de profesie, firmele care au obiecții la modul în care s-a desfășurat o licitație depun eforturi substanțiale pentru a ataca în instanță.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Credeți că acea contestație este gratis? Nu doar că nu este gratis. Este scumpă. Plătesc avocații cu zeci de mii de euro pentru unele proiecte. Ar trebui să își facă treaba și dacă se depun contestații să fie respinse, nu să ai 60-70 % din proiecte contestate”, mai adaugă specialistul.
Comunicarea din partea Ministerului Transporturilor portretizează un avânt în ceea ce privește demararea unor proiecte. Din păcate, însă, atât timp cât firmele care ar trebui să execute lucrările sunt puse sub semnul îndoielii, până la verificarea în fața instanței, nu se va și realiza proiectul.
„Giratoriul suspendat deasupra căii ferate Arad-Caransebeș rămâne în suspensie. Ministrul Grindeanu s-a dus pe teren propriu la Timișoara și, vrând neapărat să se laude cu un obiectiv spectaculos, a ales acest giratoriu suspendat din proiectul feroviar Arad-Caransebeș elaborat între 2016 și 2020.
A adăugat și contractul de finanțare PNRR semnat recent între dumnealui și… subalternul său, șeful CFR SA. Deși suma e impresionantă, perfectă pentru PR, „domnul” ministru omite să spună că simpla parafare a contractului nu are valoare practică în lipsa celor de proiectare și execuție.
Aceste contracte vor întârzia câteva luni, dacă nu ani. Deși vorbește despre semnare „după acele perioade de contestații”, ministrul nu știe (sau uită să spună) că deja s-au depus contestații în 5 iulie (lotul 1 Caransebeș-Lugoj), 5 august (lotul 3 zona Timișoara) și 19 august (segmentul Ronaț-Arad).
Ba mai mult, cea de pe lotul 1 a fost deja ADMISĂ de CNSC. Este foarte probabil ca lotul 2 (Lugoj-Timișoara), al cărui câștigător a fost anunțat mai târziu, să fie de asemenea contestat”, transmite Pro Infrastructura.
De foarte multe ori, contestațiile câștigate de antreprenori arată de fapt incompetența beneficiarului, CFR, companie subordonată lui Grindeanu. Dacă ne luăm după experiențele vaste din anii (prea) îndelungați de contracte și șantiere CFR, putem aștepta chiar și 12-24 de luni în instanță.
Apoi un an de proiectare. Deci lucrările în teren pot începe cam în 2024. Execuția liniilor reconstruite durează rareori sub 6 ani, indiferent de termenul contractual. Așadar, cum va fi respectat termenul limită din PNRR, 2026? La aceste chestiuni trebuie să lucreze ministrul Grindeanu, nu la PR.
Dacă dorește să ajute Timișoara, îi recomandăm să regândească soluțiile tehnice. Ar putea negocia cu viitorul antreprenor proiectarea unei estacade în loc de terasamentul înalt care împarte orașul în două, permițând pe zone lungi subtraversarea căii ferate de către pietoni, cicliști și vehicule.
„Domnul” Grindeanu se mai poate întreba dacă triajul uriaș cu 14 linii din Timișoara Est chiar are sens după ce fabricile din zonă au dispărut sau nu mai sunt legate la CF. Este probabil tardivă mutarea triajului de marfă câțiva kilometri mai la est. Îngustat, triajul ar permite subtraversarea sa de către timișoreni în mai multe puncte pe distanța de 1 km, mai transmit reprezentanții Pro Infrastructura.
