22:48
Reforma școlară din Franța vine pe fondul unui climat de nemulțumire față de învățământul de masă, identificat ca una dintre cauzele crizei țării. Însă unii critică retorica meritocrației: „Nu corectează inegalitățile, ci le recalifică moral”.
„Reforma brevetului”, examenul școlar obligatoriu francez comparabil cu examenul de clasa a 8-a (în Franța, ciclul dintre școala elementară și liceu – collège – este de patru ani), răscolește Hexagonul.
„Ar trebui să ne așteptăm la o scădere destul de drastică a ratei de succes”, prevestește ministrul Educației, Edouard Geffray, autorul reformei.
Ministrul a ținut cont de solicitările celor care s-au plâns de nivelarea descendentă a școlilor franceze, de lipsa de selecție și, prin urmare, de lipsa de efort din partea elevilor și de promovarea aproape automată a examenelor de brevet la 14 ani și a examenelor de bacalaureat la 18 ani.
Ușurința „școlii pentru toți” este adesea citată ca o cauză profundă a crizei țării și a dus la pierderii competitivității Franței la nivel mondial.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Ministrul Geffray a decis să înceapă cu brevetul: „În cele din urmă, doar 75% dintre elevi vor obține brevetul”, a explicat el. O rată de promovabilitate de 75% a fost înregistrată în 1999. Anul trecut, procentul a fost de 85%.
Dificultatea crescută a examenului va proveni din faptul că regulile de stabilire a notei s-au schimbat. Începând cu sfârșitul acestui an școlar, partea din nota finală bazată pe evaluările profesorilor asupra muncii elevilor pe parcursul anului va scădea de la 50 la 40% și nu va mai depinde de o evaluare generală a performanțelor elevilor, ci de media aritmetică a scorurilor obținute la diferitele teste, lună de lună. Ponderarea examenului final va crește însă de la 50 la 60%.
Mulți intelectuali, precum Alain Finkielkraut, indică școlarizarea laxă drept principala cauză a declinului Franței și solicită o revenire la strictețe sau, mai degrabă, la meritocrație.
Referitor la retorica meritocrației, publicația „La Monde” aduce o contribuție interesantă la subiect, a lui Saïd Benmouffok, profesor de filosofie și consilier local ales pe lista primarului socialist Emmanuel Grégoire. Potrivit acestuia, „meritocrația nu corectează inegalitățile, ci le recalifică moral”.
Problema educației și dezbaterea ideologică din jurul acesteia vor fi teme centrale la următoarelor alegeri prezidențiale, din primăvara anului 2027, pentru care campania electorală a început deja. „Reforma brevetului” face parte din această atenție reînnoită asupra rolului educației în societate.
