15:31
Mai mulți analişti şi oficiali militari susțin că aderarea Finlandei la NATO nu este altceva decât una dintre cele mai puternice arme ale Alianţei, sau chiar o piesă vitală pentru apărarea de pe flancul estic, care în aceste momente este extrem vulnerabil în cazul unui posibil atac rusesc.
În momentul în care preşedintele rus, Vladimir Putin, a lansat invazia în Ucraina, Moscova a adus acuzații către NATO, folosindu-se de acest lucru ca o justificare, spunând că NATO ar încerca să pătrundă prin orice mijloace pe teritoriul ei. Acum la un an de zile mai târziu, aderarea Finlandei reprezintă un mare atu, astfel că Alianţa defensivă condusă de Statele Unite are șansele să își dubleze frontiera cu Rusia, astfel că modifică complet și ireversibil situaţia militară de la Baltica la Arctica.
„Acum, Finlanda are nevoie de NATO, dar şi NATO are nevoie de Finlanda faţă de o Rusie agresivă. Apărarea colectivă contra Rusiei va fi mai uşoară acum, o dată cu accesul la teritoriul finlandez şi la capacităţile aduse de Finlanda”, a declarat Jamie Shea, un fost înalt oficial al NATO devenit cercetător asociat grupului de reflecţie Chatham House.
De foarte mulți ani, NATO are ca unic scop să-i protejeze pe cei trei aliaţi ai săi baltici contra unui eventual atac al Rusiei, aici fiind vorba despre Estonia, Letonia şi Lituania.
Recent, au apărut îngrijorări pe coridorul Suwalki, o fâşie de 65 km între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus, deoarece un posibil atac pe acest coridor ar despărți ţările baltice de Polonia şi de restul aliaţilor lor din NATO. Tocmai de aceea, Helsinki fiind la mai puţin de 70 km de capitala estonă Tallinn, de cealaltă parte a Balticii, s-a deschis un nou drum pentru a aduce rapid întăriri.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
„Aderarea Finlandei va întări apărarea avansată a NATO şi va contribui la descurajare. Dar îngrijorarea privind Suwalki rămâne, deoarece Belarus a devenit de facto un district militar al Rusiei”, a declarat pentru AFP ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur.
Se pare că Finlanda va putea ajuta Alianţa să apere o fâşie îngustă de teritoriu norvegian frontalier Rusiei, în peninsula Kola, conform analistului Jan Kallberg, de la European Policy Analysis. Tocmai de aceea, în timpul intensificărilor luptelor pentru controlul regiunii arctice între Rusia, China şi Occident, întărirea poziţiei NATO în această regiune este un mare atu.
Cu toate acestea, trebuie reținut că adăugarea a 1.300 km de frontieră terestră cu Rusia implică inevitabil probleme de vulnerabilitate şi asigurarea apărării acesteia este o provocare pentru strategii NATO.
Se pare că armata finlandeză este bine pregătită pentru luptă şi are experienţa condiţiilor climatice extreme în zona arctică.
„Finlanda este una din puţinele ţări europene care nu a încetat niciodată să se pregătească pentru un potenţial război”, a spus Minna Alander, cercetătoare la Institutul finlandez de afaceri internaţionale.
