Elena Cârstea a împlinit 61 de ani. De ce ajunsese să urască bărbații din România și s-a măritat cu un american: „Depinde de ce a trăit când cânta în baruri” EXCLUSIV
Solista Elena Cârstea a împlinit ieri 61 de ani, fiind serbată de cei dragi, în America, unde locuiește. La ceas aniversar, marele prezentator de evenimente Octavian Ursulescu și solista Natalia Guberna, foștii ei colegi de scenă, ne-au făcut dezvăluiri, exclusiv pentru Impact.ro, despre artista care a avut imensul curaj de a spune lucrurilor pe nume, atât în dragoste, cât și în muzică…
Octavian Ursulescu: „Am cunoscut-o când avea cred vreo 16 ani, era pe atunci dolofană”
Inegalabilul amfitrion de evenimente Octavian Ursulescu, care îi apreciază Elenei Cârstea marele talent muzical, ne-a vorbit cu nostalgie despre solista pe care adesea a prezentat-o pe scenă, în concursuri. Prin plecarea ei în America, cântăreața a lăsat un mare gol în muzica românească:
„Păcat că unii oameni rețin legat de Elena Cârstea doar anumite episoade, să le spun, mai „speciale”, cum ar fi împingerea în piscină a Andreei Bălan sau caracterizarea generalizatoare făcută de ea bărbaților… Dar asta doar pentru cei care se alimentează cu știri mondene, fiindcă lumea muzicii îi recunoaște pe drept cuvânt înzestrările muzicale de excepție.
Am cunoscut-o când avea cred vreo 16 ani, la festivalul de jazz de la Sibiu, era pe atunci dolofană și venise în capitala județului natal din dorința de a intra în lumea muzicii, unde ulterior s-a dovedit că își avea din plin locul. Am reîntâlnit-o peste câțiva ani la București, unde tot așa venise să-și dovedească talentul”.
Cine a lansat-o pe Elena Cârstea la tv
Octavian Ursulescu ne-a mai spus și cine a lansat-o pe Elena Cârstea la TVR: „Șansa ei s-a chemat Titus Munteanu, regretatul meu prieten și colaborator, care a ascultat-o și s-a convins de potențialul ei uriaș, lansând-o pe micul ecran într-un mod original. Într-o emisiune muzicală de sâmbătă seara a anunțat că la poarta televiziunii a venit o cântăreață de peste hotare, care vrea să apară în program.
Elena Cârstea, necunoscută fiind la acea oră, a făcut să se vorbească în zilele următoare de „cântăreața americană”, pentru că ea nu avea atunci nicio piesă românească în repertoriu și a cântat evident în limba engleză.
Titus și soția lui, Rodica, au fost ca niște părinți pentru Elena, au găzduit-o, au sprijinit-o inclusiv în plan vestimentar, pentru că, să nu uităm, vorbim de o fată fără posibilități, venită din provincie, dar investiția (artistic și sufletește vorbind, se înțelege) a meritat. Titus Munteanu a lansat-o pe orbita celebrității pe Elena, așa cum a făcut cu zeci de tineri artiști, el având un fler imbatabil, iar solista a demonstrat din plin că a meritat încrederea.
Pe urmă am făcut împreună numeroase turnee în țară, una din deplasările de neuitat având loc la Panciu. Era iarnă, frig năpraznic, în oraș nu exista hotel (probabil nu e nici azi), am dormit toți patru (nu-mi aduc aminte cine erau ceilalți doi, din păcate) într-o cameră, înfofoliți, cu paltoanele și căciulile pe noi!
Și dacă tot am amintit de Panciu, oraș de unde am amintiri dintre cele mai neplăcute (”țeapă” financiară de zile mari din partea primarului Fănică Panciu), tot acolo, cu ocazia altor concerte, am fost găzduiți, evident tot prin anii 80, la un internat școlar, eram atunci cu Mihaela Runceanu și Gheorghe Gheorghiu.
Dar măcar ne încălzeam acasă cu vinul pe care-l primeam cu dărnicie de la un depozit local, în Dacia mea se stătea cu picioarele pe canistre! Am prezentat-o la câteva concursuri și pe Sanda, sora Elenei, și ea cântăreață foarte talentată, al cărei sfârșit tragic a impresionat lumea muzicii pe vremea aceea”.
„Elena s-a impus în jungla muzicii ușoare românești”
Octavian Ursulescu ne-a vorbit, exclusiv pentru Impact.ro, și despre performanțele ei muzicale, despre premiile obținute:
„Dar, firește, amintirile cele mai pregnante legate de Elena Cârstea le am de la manifestările majore ale genului. La festivalul ”Melodii” de la Polivalenta bucureșteană a fost premiată cu melodia scrisă de ea împreună cu Alexandru Vilmanyi, ”Ochii tăi”, iar la Mamaia a venit relativ rar, dar de fiecare dată cu cântece aparte.
Am pe un perete acasă o fotografie mare în care suntem amândoi în anii 90 pe scena de la Mamaia, înveșmântați în alb, iar eu îi ridic mâna ca unui boxer învingător. Iar ea chiar că a fost o învingătoare: a venit cu un mic geamantan din Ardealul natal, geamantan doldora însă de idei, speranțe, proiecte, și s-a impus în jungla muzicii ușoare românești, devenind o vedetă de primă mărime și mai ales având curaj să înfieze două fete”.
„Elena și-a sacrificat cariera pentru cele două fete ale ei”
Ce spune Octavian Ursulescu despre plecarea Elenei Cârstea din țară, tocmai în America, unde a luat-o din nou de la zero:
„Așa cum tot curaj a însemnat plecarea dincolo de Ocean. Ne vedeam destul de rar, cânta mult în baruri de noapte, țin minte că la un moment dat locuia undeva pe bd. 1 Mai. În urmă cu câțiva ani a revenit în București, ne-am văzut la hotelul artiștilor, Marshal, de lângă Batiștei (din păcate nu mai există), acolo unde Ion Antonescu umpluse pereții restaurantului cu fotografii dedicate ale tuturor personalităților, evident între acestea și Elena Cârstea.
Am povestit de una-alta, i-am dat un teanc de articole în care scrisesem despre ea, ulterior i-am solicitat pe mail câteva amintiri despre Titus Munteanu, pentru cartea pe care am publicat-o despre acesta. Mai văd în presă știri despre ea, mă bucur că are o familie fericită și că a trecut cu bine peste o problemă de sănătate.
În ceea ce privește plecarea din țara unde era cunoscută și apreciată, pun o simplă întrebare: „Dați-mi exemplul unui singur artist român care să fi reușit să se apropie măcar, de neegalat nici nu poate fi vorba, de poziția artistică din țară, după ce a emigrat? Dacă ar fi rămas în țară, Elena Cârstea ar fi fost și azi un nume de primă mărime al genului, dar evident și-a sacrificat cariera pentru cele două fete ale ei. La mulți ani, Elena, și poate vei fi invitată să mai cânți în România, poate chiar la reluarea festivalului de la Mamaia, în luna august!”.
Natalia Guberna: „A fost ca o bombă apariția ei”
Solista Natalia Guberna și-o amintește pe Elena Cârstea, colega ei de generație, ca pe o femeie bătăioasă, care spunea lucrurilor pe nume: „Când am văzut-o prima oară, Elena cânta pe Litoral la „Scoica”, la barul de acolo, cânta super, încă nu apăruse pe micul ecran.
Pe urmă, în acea perioadă, Titus Munteanu făcea o emisiune gen recunoașteți vocea și interpretul, el a cooptat-o într-o ediție, a fost ca o bombă apariția ei, a cântat o piesă în engleză. Nu știu concret viața ei sentimentală, dar, că faptul că a cântat de micuță în bar, a făcut-o să devină mai sensibilă legat de relațiile cu bărbații.
Mi-a plăcut îndrăzneala ei, avea un simț al umorului și al felului de a spune care nu te deranja. Poate, avea și dreptate, pe undeva. Depinde de ceea ce e a trăit în perioada în care a cântat în baruri. Sensibilitatea a făcut-o să se comporte așa față de bărbați. După Revoluție, când sora ei Sanda a fost împușcată din greșeală, ea a înfiat două fetițe. A avut un curaj extraordinar”.
„Nimeni nu pleacă de bine și cred că nu se va mai întoarce niciodată din America”
Natalia mai este de părere că Elena nu va mai reveni niciodată în România, unde a cunoscut succesul muzical:
„Omul nu pleacă de bine de aici. Succesul ține până la un punct. Poți să clachezi când pici de sus, avem atâtea exemple de soliste. Destinul ei a fost să plece. Ducea cu siguranță grija zilei de mâine. Când pleci printre străini nu te mai cunoaște nimeni, o iei de la zero.
Ea și-a lăsat totul în urmă și a început o nouă viață, s-a rupt de tot și bine a făcut. Nimeni nu pleacă de bine și cred că nu se va mai întoarce niciodată. S-a căsătorit cu un american. Comportamentul bărbaților de acolo este cu totul și cu totul altfel, sistemul de acolo te obligă să fii altfel”.