Marea Neagră poate avea efecte devastatoare, în cazul unui cutremur puternic. Se știe că valurile Mării Negre au măturat de mai multe ori satele din Dobrogea, în urmă cu sute și mii de ani. Tsunami-ul produs de cutremure se pare că a stat la baza dispariției Cetății Callatis, dar și a Cetății Histria, pe timpul grecilor. Cu toate acestea, un alt pericol pândește în adâncuri.
Dobrogea ar putea fi măturată de valurile Mării Negre, în cazul unui cutremur de amploare, spun specialiștii. La fel s-a întâmplat în urmă cu mai bine de 100 de ani, când mai multe sate au fost pur și simplu puse la pământ de un tsunami de peste 3,5 metri înălțime.
Arhivele consemnează mai multe valuri înalte care au distrus așezări întregi din vechiul Tomis. Tot pe seama unui tsunami este pusă și distrugerea Cetății Callatis. De-a lungul mileniilor, Dobrogea a fost devastată de mai multe seisme, care au produs și tsunami. Cel mai devastator cutremur care a avut loc în Dobrogea s-a produs în martie 1901. Seismul de 7,2 pe Richter a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.
Cu toate acestea, unii spun că nu este posibil să se formeze tsunami în Marea Neagră, însă Gheorghe Mărmureanu, fostul directorul al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, îi contrazice. Mai mult decât atât, specialistul vorbește despre un pericol din adâncuri care ar fi chiar mai aprig decât tsunami.
„Foarte multă lume spune că nu este posibil să ai tsunami în Marea Neagră, care ar fi ca un fel de vas închis. Eu le recomand să ia un lighean şi să agite mâna în apă, să vadă ce valuri apar“, a spus Mărmureanu. Specialistul este de părere că nu valurile seismice sunt cea mai mare problemă, ci gazele care ar putea ieşi la suprafaţă de sub Șabla, în urma mişcărilor tectonice. „Ar fi un pericol mai mare decât un val de tsunami“. În Marea Neagră, la o adâncime de 400 şi ceva de metri şi până la adâncimi mari există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric, care ar putea face dezastru, în cazul în care ajung la suprafață.