13:27
Efectul ciudat al stresului asupra memoriei. Cu toții știm că stresul dăunează sănătății, mai ales când el atinge cote ridicate sau este resimțit continuu sau pe o perioadă prea mare de timp. Altfel, însă, oamenii de știință au descoperit o legătură surprinzătoare la prima vedere între un nivel moderat al stresului și performanțele „memoriei de lucru”, cea responsabilă pentru amintirile pe termen scurt.
Stresul este o reacție naturală la amenințări, solicitări sau schimbări cărora le acordăm o importanță deosebită. Persoanele stresate eliberează în sânge cortizolul, hormonul stresului, pentru a le permite să reacționeze rapid. În schimb, stresul constant sau prelungit este un factor important care contribuie la bolile de inimă și la erodarea sănătății în general.
O nouă cercetare a neurologilor de la Universitatea din Georgia (UGA) care a implicat mai mult de 1.200 de adulți tineri sănătoși sugerează că stresul mental este dăunător doar atunci când depășește un anumit prag, scrie iflscience.com. Altfel, el se pare că are un efect benefic asupra memoriei de lucru a unei persoane la niveluri relativ scăzute și moderate.
În cadrul studiului, participanții au efectuat un test de memorie bazat pe recunoașterea anumitor instrumente și fețe. În tot acest timp, creierele lor erau scanate.
Când au analizat activitatea creierelor subiecților în timpul acestei sarcini, cercetătorii au observat că acei participanți care au raportat niveluri mai ridicate de stres la un chestionar au arătat mai puțină activitate în zona creierului responsabilă pentru „memoria de lucru”, adică memoria de scurtă durată.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Între timp, cei care au experimentat doar niveluri scăzute până la moderate de stres au arătat o activare crescută în creier a acestui tip de memorie. Mai mult, această activitate a coincis cu o performanță mai bună la testul de memorie. Rezultatele nu au vizat în mod direct nivelurile de stres sau dacă stresul afectează memoria de lucru, dar oferă dovezi preliminare care sugerează că există o legătură.
Ideea că stresul poate exercita un efect pozitiv și negativ asupra cogniției umane, în funcție de severitatea sa, provine din „efectul sau teoria hormesis”, o ipoteză susținută în toxicologie. Conform acesteia mici niveluri de stres stimulează celulele existente și le crește rezistența în fața unui stres mai mare. În timp ce validitatea „efectului hormesis” a fost contestată în alte domenii, aceasta implică o nouă frontieră a cercetării psihologice.
În 2006, un studiu efectuat la doar 20 de adulți sănătoși a constatat că stresul psihosocial poate afecta memoria de lucru, dar numai atunci când nivelurile de stres sunt relativ ridicate. Dacă sunt mai mici, atunci nu se vede niciun efect. Descoperirile sugerează că stresul de mediu nu este întotdeauna dăunător pentru funcționarea creierului nostru. La doze suficient de mici, unii cercetători bănuiesc că ar putea fi benefic.
În mod interesant, același studiu realizat recent a arătat că acele persoane care aveau conexiuni sociale mai puternice rezistau mai bine la stres. De aceea, familia și prietenii pot fi un „tampon” eficient împotriva creșterii senzației de presiune și de tensiune ce poate fi cauzată de o situație sau alta.
