Efectele tornadei violente de la Cheia se văd și astăzi. Cum arată muntele transformat complet în urmă cu doi ani de natura dezlănțuită

În noaptea de 5 spre 6 februarie 2020, o teribilă tornadă făcea prăpăd în apropiere de stațiunea prahoveană Cheia. O întreagă pădure era pusă la pământ din cauza vântului extrem de puternic, peste 200 km/h, iar un versant rămânea chel, cu mii de copaci doborâți sau efectiv smulși din rădăcină.

Astăzi, peisajul e asemănător, iar urmele dezastrului produs în urmă cu circa doi ani și jumătate sunt momentan de nerefăcut. O limbă de pământ descoperită coboară de pe coama din zare a muntelui până la marginea DN1A Ploiești – Brașov.

„N-am mai întâlnit așa ceva în 15 ani de activitate”

E o zonă fără pensiuni, la aproximativ 2 km de Cheia, unde terenul arată ca și cum acolo s-ar fi prăbușit o perdea de bombe. Câteva cabane sunt undeva mai la vale, de partea opusă a drumului, dar ele au scăpat atunci miraculos de efectele dramatice ale vijeliei.

Cătălin Ghencea este responsabilul sectorului de regenerare a pădurii din cadrul Ocolului Silvic Măneciu, de care aparține muntele calamitat. „În 15 ani de activitate n-am mai întâlnit așa ceva. Nici eu, nici colegi mai în vârstă. A fost un fenomen de o violență nemaipomenită”, spune Ghencea.

Și explică apoi ce se întâmplă acum pe locul distrus: „Am început de anul trecut plantări de arbori. Punem brad, molid, paltin de munte și fag. Operațiunea e în derulare și în prezent. Am acoperit până acum 46 de hectare cu puieți, vom ajunge la circa 60 de hectare până la sfârșitul acestui an. Vom finaliza în 2023 până la diferența de 80 de hectare care a fost afectată”.

„Pădurea va arăta la fel peste niște zeci de ani”

„Există deja și regenerări naturale, dar evident că pădurea va putea arăta ca înainte după niște zeci de ani de dezvoltare”, mai afirmă Ghencea. El subliniază că „din fericire, nu am avut niciun fel de probleme cu alunecări de teren sau cu furturi de material lemnos, pentru că toate căile de acces pe fond sunt securizate cu bariere și puncte de supraveghere”.

Furtuna din 2020 ar fi fost provocată de o schimbare bruscă a presiunii atmosferice, iar curenții de aer au măturat efectiv tot ce au găsit în cale. Aproximativ 50.000 de metri cubi de lemn au fost puși la pământ în numai câteva minute de cod roșu. Sute de arbori au ajuns atunci și pe carosabil, iar circulația a trebuit să fie oprită pentru degajarea drumului.