Editorial. Avem o dreaptă, o revanșă așteptată și mulți pași de recuperat

În sfârșit! Aproape simultan cu debutul sărbătorilor de iarnă și la puțin peste cea mai lungă noapte din an(i), centru-dreapta românească a ocupat convingător scena politicii românești. “Toată lumea pare un feeric pom de Crăciun, fiecare poate fi un globuleț”. Acele molizilor neocomuniști s-au împrăștiat veștede într-o opoziție pe termen nelimitat, dar “constructiv”. Aiurea!

Emil Constantinescu, cel mai bun președinte din epoca Iliescu

Eu nu am văzut, după 1990, ceva constructiv, palpabil la cei ce au deținut vremelnic frâiele docarului țării. Cuvânt țanțoș, fără acoperire, sec și rece. La alibi. Vreme de peste trei decenii am avut o stângă nebotezată în cristelnița purificatoare. A existat între ’96-2000 o cheie democratică numită Convenție. Dintr-o neputință vinovată în a-și juca atuurile, aceasta a părăsit carosabilul și s-a înecat în nisipurile mișcătoare ce-l împrejmuiau.

De fapt și din nefericire, Emil Constantinescu a fost cel mai bun președinte din epoca Iliescu. Alianței din acel interval de timp i-a fost asupra de puteri să facă distincția între cultură, informație, inteligență, confraternitate, intuiție, strategie. Deși le deținea pe toate în tecile atașate armurii. Uneori, erudiția, vastele cunoștințe pot constitui un travesti pentru oamenii obișnuiți. Sub o puternică impresie le pot asemui cu vârful penetrant al inteligenței. Vicleană Fata Morgana!

Peste 30 de ani în care desfrâul a fost savurat participativ

În politică, prostia nu e un handicap, concluziona cândva Bonaparte. Astfel, am parcurs peste 30 de ani în care desfrâul a fost savurat participativ. “Nimeni nu a fost dispus să rateze prilejul de a se înnămoli. Faptul că în asemenea condiții țara și-a menținut, totuși, linia de plutire e un miracol, un dar nemeritat și, probabil, un accident trecător”, este ideea ilustrului Andrei Pleșu.

Actuala putere are obligația, este drept dificilă, în actualele condiții de planetă aflată sub asediul unui serial killer, să absolve eficient, onest și izbăvitor examenele cu care se va confrunta. I s-a oferit această șansă printr-o indemolabilă probă democratică, votul.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

“Ieșeam primar și de pe lista crescătorilor de albine”

Personal m-am săturat de chefliii aruncați pe scenă de către moscovitul Iliescu și locotenenții săi. Aceia cărora nici lor nu le venea să creadă că au ajuns tartori cu drept de huzur și îmbuibare. Adepți ai albei-neagra cu poporul, cu banii și drepturile lui. De la perplexitate, la trivialitate. De la uluire, la aroganța de vechil înfășurat în straie boierești.

Cunosc personal un duce de Galați (Eugen Durbacă), un septuagenar (77), cu studii la Ștefan Gheorghiu, care a “vagabondat” politic, trădând la foc încrucișat nu mai puțin de 11 partide. Este autorul unui panseu emfatic, mustind de insolență: “Ieșeam primar și de pe lista crescătorilor de albine”. Ex-comunist de frunte, Durbacă are în vitrina cu trofee cel puțin patru mandate în Legislativ. La ultimul, cel de sub flamura adună(tu)rii Pro România, a uimit țara cu “eficiența” sa de samaritean național de muzică ușoară. În patru ani, a cuvântat de la tribuna parlamentară exact 77 de secunde, din care 44 alocate depunerii jurământului!!!

Oportuniști, poftitori de titluri și recompense nerușinate

Funcțiile stângii de până mai ieri n-au avut legătură cu alcătuirea mentală. “Intelectualmente adumbriți, nervi de oțel, fără dubii, fără insomnii. Nu e nimic mai dezgustător și mai primejdios pentru un om și pentru un neam decât să se confrunte cu dihănii de tipul celor care au fost”, scria Andrei Pleșu în cartea sa “Despre frumusețea uitată a vieții”.

Oportuniști, poftitori de titluri, recompense nerușinate, bântuiți de vizibile eforturi de a gândi logic. Am avut foarte mulți politicieni, care în timp ce te furau la cântar făceau bancuri, în timp ce-ți întindeau mâna, te vindeau. Parlamentari anonimi, absenți din spectacol pentru ca brusc să exerseze răgetul și huiduiala.

La țintirim cu dezmățul!

Gata, stop! La țintirim cu dezmățul! Nutresc speranța unei drepte politice în consens, construită din politicieni recomandați de valoare, studii, altruism, muncă, onestitate. Am  dreptul de a pretinde cele enunțate printr-un contract pe care l-am semnat cu noua putere, pe 6 decembrie curent.

Până atunci, mă încarc pozitiv, așa cum am făcut-o aseară, asistând la recitalul televizat de la Royal Albert Hall al deținătorului Premiului Grammy pentru cel mai bun Album de Jazz (2014), Gregory Porter, și cum o voi face online în prima zi din 2021, la ora 11.15, când mă voi delecta cu Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena susținut în Sala de Aur (Musikvereign). Ca un semn de bun augur așternut pe portativele semnate de dinastia Strauss și contemporanii ei.