Dispar aceste pensii din România, este inevitabil. Reformarea sistemului de pensii reprezintă unul dintre punctele esențiale pentru guvern în acest an. Dar una dintre marile probleme o reprezintă situația unei anumite categorii de pensii, care, la ora actuală, „consumă” 0,85% din PIB și a căror dispariție este considerată de liderul PSD, Marcel Ciolacu, drept „prioritatea numărul unu”.
În acest an, executivul pregătește reformarea sistemului de pensii din România. O componentă importantă este, însă, situația pensiilor speciale, pentru plata cărora se cheltuiesc 0,85% din PIB. În plus, conform unei decizii a CCR, a fost declarată neconstituțională orice micșorare a pensiilor, aici intrând și cele „speciale”.
Dintre cele aproximativ 10.000 de astfel de pensii speciale ce se plătesc în țara noastră și al căror cuantum ajunge și la 20.000 – 30.000 de lei lunar, jumătate sunt ale unor foști magistrați.
În acest context, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că din punctul de vedere al social-democraţilor, prioritatea numărul unu constă în clarificarea legilor cu privire la pensiile speciale. Președintele Camerei Deputaților vrea, împreună cu Ministerul Justiţiei, să găsească forma constituţională „ca acest capitol cu pensiile speciale să fie odată închis pentru totdeauna în România”.
„Din punctul nostru de vedere, prioritatea numărul unu sunt pensiile speciale şi aşteptăm, împreună cu Ministerul Justiţiei, să găsim forma constituţională ca acest capitol cu pensiile speciale să fie odată închis pentru totdeauna în România”, a declarat Marcel Ciolacu, luni la Sinaia, după şedinţa Consiliului Politic Național al PSD.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Proiectul privind reforma pensiilor speciale se află în prezent în procedură parlamentară, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş. În plus, autorităţile sunt în permanentă legătură cu Comisia Europeană pentru lămurirea tuturor aspectelor.
„Proiectul privind pensiile speciale este în procedură parlamentară pentru a fi aprobat. Și, de asemenea, suntem în dialog activ cu Comisia Europeană să lămurim acest aspect pe care îl monitorizează Comisia Europeană. Există acest interes din partea Comisiei să vadă pașii pe care îi urmăm”, a transmis Boloș la Realitatea Plus.
Cu altă ocazie, Boloş a arătat că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.
„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pe de altă parte, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară a Băncii Naţionale a României, a declarat, miercurea trecută, că, la ora actuală „România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, potrivit Agerpres.
Aceasta ar însemna ca pentru pensiile „normale”, cele bazate pe contributivitate, să nu mai rămână decât 7,9% din PIB pentru plata acestora, din procentul maxim de 9,4% din PIB stabilit prin PNRR pentru achitarea acestor drepturi.
