20:07
Fenomen social sau figură excentrică nereprezentativă? România a ajuns în presa internațională în ultimul timp nu prin realizări sau performanțe în vreun anumit domeniu ci prin comportamentul senatoarei Diana Iovanovici Șoșoacă. De la episodul „botniței” purtate în Parlament, până la agresarea unei echipe Rai 1 și sechestrarea jurnaliștilor, aceasta face deliciul presei internaționale.
Jurnalista Lucia Goracci a acuzat că a fost sechestrată, împreună cu echipa de filmare, de către soții Șoșoacă. Reacția celor doi ar fi venit după ce jurnalista a întrebat despre cum a fost gestionată pandemia în România. Într-un interviu acordat Antena 3, jurnalista a povestit că senatoarea a închis ușa biroului și i-a cerut soțului să sune la Poliție.
Ulterior, Diana Șoșoacă a declarat că „Ei vorbeau în engleză, de aceea am şi chemat poliția, zic dacă sunteți din Italia de ce nu vorbiţi italiană”.
Nici soțul senatoarei nu a scăpat de lege. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 l-au plasat sub control judiciar, fiind acuzat de ultraj, în urma scandalului cu echipa de jurnaliști de la Rai 1. Dumitru-Silvestru Șoșoacă este acuzat că a agresat unul dintre polițiștii veniți la fața locului, împingându-l și punându-i o mână în gât.
Poliția a anunțat că a deschis și cel de-al doilea dosar penal, care va fi înaintat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „în vederea stabilirii situației de fapt”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Așa cum era de așteptat, Diana Șoșoacă a contestat comunicatul de presă oferit de Poliția Capitalei, acuzând „o comandă politică”.
Și președintele Klaus Iohannis a făcut declarații pe marginea incidentului, cerând o „verificare la sânge”. Președintele a precizat că „sechestrarea de persoane se sancționează și în România”.
„Pe de altă parte, nu vreau să mă antepronunţ, toate autorităţile trebuie să verifice ce s-a întâmplat, cum s-a intervenit şi să-şi faca datoria cu vârf şi îndesat, dupa care cu siguranta voi astepta concluziile de rigoare, este posibil să fi fost greşeli in abordare, dar nu pot eu să mă exprim asupra acestor chestiuni. Cert este că solicit această verificare la sânge pentru a nu avea încă o data un astfel de incident care e absolut regretabil si ca să fiu sincer până acum ar fi fost inimaginabil”.
Impact.ro a încercat să afle de la specialiștii aflați la polul opus al unei astfel de gândiri ce prejudicii de imagine poate aduce României și Parlamentului un astfel de comportament. Inclusiv ce poate păți senatoarea din punct de vedere legal.
Dan Barna spune că USR-PLUS va găsi cea mai bună soluție pentru a sancționa derapajele din ultima perioadă, dar nu știe dacă „sesiunea aceasta sau în sesiunea următoare”. Deocamdată comisia juridică din Senat nu a fost sesizată privind comportamentul senatoarei în episodul cu jurnaliștii italieni, iar Comisia nu se poate autosesiza, trebuie ca cererea pentru o eventuală sancțiune să vină din partea unui grup parlamentar.
„Avem discuții în grupul parlamentar, cu colegii de la juridic, pentru a identifica cel mai eficient instrument pentru a sancționa astfel de derapaje revoltătoare, ceea ce înseamnă „ales al neamului”, ca să fiu ironic. Vom vedea dacă vom iniția în sesiunea asta sau în sesiunea următoare” a declarat Dan Barna pentru impact.ro
Este un exercițiu de imagine? Dan Barna pune absenteismul din procesul electoral pe seama ieșirilor senatoarei.
„Indiferent care sunt motivele care o determină pe respectiva doamnă să aibă acest comportament rușinos, ea nu face decât să aducă deservicii teribile ideii de Parlament și de aleși ai poporului, pentru că prin astfel de personaje cetățenii ajung la concluzia că această clasă politică nu îi reprezintă și avem acel absenteism la procesul electoral, care dă rezultate de care apoi suntem nemulțumiți într-o măsură foarte mare.” spune Barna.
România are parte în ultimul timp de expunere negativă pentru parlamentari care se văd asociați în presa internațională cu o anumită categorie din aleși.
„Este din păcate nivelul actual al societății, prin faptul că binele e discret, răul e spectaculos, întotdeauna presa alergând după senzațional, sau mă rog, cea mai mare parte a presei, evident că sunt alese aceste personaje excentrice, nu reprezintă în mod real vreo direcție a societății, ci reprezintă doar un circ în nume personal așa cum face și personajul respectiv.” a mai spus Dan Barna.
Pe de altă parte, sociologul Barbu Mateescu spune că astfel de personaje sunt în concordanță cu anumite curente din societate care simt nevoia să fie reprezentate.
„Aici cred că se suprapune cu faptul că există curente și antivacciniste și radicale în fiecare țară. Este și un element care funcționează în logica din țara respectivă, și în presa românească au fost foarte pe larg prezentate niște cazuri de antivacciniști din Israel care au murit.
Șosoacă este remarcabilă, nu îmi vin în cap mulți alți parlamentari români atât de spectaculoși ca ea, nici un alte țări nu sunt figuri de genul acesta, poate că în Statele Unite, dar în Statele Unite găsești orice, în Germania, în Italia, în Israel, în alte țări unde există lideri antivacciniști sunt ceva mai moderați cumva, ca ton, ca vocabular. Ea este excentrică, așa, la nivel european.” a declarat Barbu Mateescu pentru impact.ro.
„Inscop a arătat, și nu numai Inscop, că o cincime din polulația aflată în țară este ceea ce aș numi antivacciniști „hard core”. Oameni care spun „Nu mă vaccinez, nu mă voi vaccina niciodată”. Când e vorba de încălcările drepturilor și libertăților sunt mai multe elemente și sunt grupuri și grupulețe diferite care reacționează.
La proteste au participat foarte mulți oameni care erau, fie personal, fie clientela sălilor de fitness, de păcănele, barurilor de cartier șamd. Pentru unii era mijlocul de trai, deci orice restricție le blochează accesul la locul de muncă, deci la salariu, pentru alții era principalul mijloc de socializare, oameni pentru care nu e așa de plăcut să apeleze strict la messenger, să se distreze doar cu Netflix.” spune sociologul.
Mulți însă consideră că autoritățile nu au o abordare coerentă în gestionarea pandemiei, crede sociologul.
„Mai este o generație, în special aș spune cei care au între 40 și 55 de ani, desigur nu toți, care a crescut cu o ostilitate destul de mare față de stat, față de Ceaușescu, după aceea față de Iliescu, oameni care se bazează foarte mult pe forțe proprii. De la acea generație auziți: Dar cine este statul să îmi spună mie să fac aia, să fac aia?”. Este o distincție importantă pentru mine între oamenii care sunt anti-vaccin foarte, foarte asumat, și pe care Șoșoacă îi reprezintă, dar care nu sunt nici pe departe majoritari și există și alte izvoare de ezitare.”
Ar putea agresiunile asupra jurnaliștilor, deja obișnuite la protestele antivaccin, să fie amplificate de gestul senatoarei față de jurnaliștii italieni?
„Șoșoacă nu este destul de semnificativă în opinia publică. Problema cu care se confruntă presa este cea clasică, și presa americană a dat de ea acum câțiva ani, este foarte sexy și atrăgător să prezinți segmente ale societății care sunt epatante sau radicale, atragi atenția, lumea nu mai schimbă canalul.
Și nici nu poți ca post să spui că nu vom transmite, pentru că transmite competiția. Pentru publicul lui Șoșoacă, ei nu au nevoie de ceva în plus, ei deja au făcut toate lucrurile astea, sunt niște oameni foarte supărați, foarte ostili, și nu uitați că în paradigma lor, totul este un plan totalitar, incluzând televiziunile, ca ei să fie forțați să se vaccineze.” a mai spus acesta.
De la botniță în Parlament, până la presupusa agresare a unor jurnaliști străini, Diana Șoșoacă a rămas, până astăzi, în afara sferei legii. Excepție fac amenzile din Parlament pentru nerespectarea obligativității purtării măștii de protecție în interior.
Între timp, senatoarea și-a continuat și astăzi triada spectacolelor în Parlament. Diana Șoșoacă a acuzat că i-a fost furată geanta în care se aflau tableta și laptopul de parlamentar. Întrebată pe cine bănuiește că i-ar fi putut fura geanta, senatoarea României a declarat:
„Da. Serviciile Secrete. Mie mi se pare totul cusut cu ață albă, inclusiv această încercare de denigrare a mea, prin intermediul unor așa-ziși jurnaliști internaționali.”
