INTERVIU

Despre pandemie, extremism și agresivitatea antivacciniștilor. Gabriel Diaconu: „Problema nu a fost că Biserica nu a încurajat, problema este că Biserica a descurajat”

Despre pandemie, extremism și agresivitatea antivacciniștilor. Gabriel Diaconu: „Problema nu a fost că Biserica nu a încurajat, problema este că Biserica a descurajat”

Celebri deja pentru ieșirile senatoarei Șoșoacă în Parlament sau în fața jurnaliștilor străini, pentru rata de vaccinare cea mai scăzută din Europa sau pentru vârfuri de îmbolnăviri și decese în diferite stagii ale pandemiei, ne întrebăm care sunt cauzele anumitor extreme care par a ține agenda publică.

Psihiatrul Gabriel Diaconu a explicat pentru impact.ro cum funcționează mecanismul de gândire, informare și apărare a unor persoane care au tendința de a cădea în extreme atunci când interacționează cu alte persoane pe rețelele de socializare sau în piața publică.

„Mărimea fenomenului face ca 1% să însemne 10.000 sau 100.000 de oameni”

Cum s-a născut acest fenomen al celor care recurg la violență în fața unor recomandări ce țin de medicină? Ce determină anumite persoane să își consume energia în polemici sau manifestări agresive?

„Oamenii pe care îi vezi la proteste sau pe care îi vezi pe rețelele sociale nu sunt reprezentativi în ceea ce privește o extremitate, trebuie să facem deosebirea între cele 2 concepte. Este obligatoriu că vor exista extreme când vine vorba de fenomene care afectează mari populații și asta pentru că e importantă mărimea fenomenului, dacă e să iei proporțional, poate că extremă înseamnă mai puțin de 1% sau 2%.

Dar mărimea fenomenului face ca 1% să însemne 10.000 sau 100.000 de oameni, care vis-a-vis de fenomenul ăla se poziționează într-o extremă și lasă că sunt foarte zgomotoși dar au parte și de ecosisteme de amplificare. Extremismul se manifestă prin gălăgie, pentru că este mecanismul de coagulare care îi face pe oameni să își păstreze coeziunea de grup, la extreme. De asta avem galerii de fotbal, de asta avem audiențe la concerte care fac zgomot, de asta avem incantații la diverse procesiuni religioase. Zgomotul este obligatoriu.

Când vine vorba de agresivitate eu tind să o diferențiez de zgomot, agresivitatea până și în acest extremistan este excepția și nu regula. Poate că vorbim de un procent dintr-un procent de oameni care sunt agresivi sau violenți pe rețelele sociale sau în piața publică, și asta pentru că ei sunt mai mult decât în extremă, sunt radicalizați. Prin comparație și mișcarea ecologică are mulți adepți dar nu toți dintre ei or să se angajeze în ecoterorism”, spune Gabriel Diaconu.

Ei spun de fapt și de drept noi reacționăm pentru că suntem amenințați

Radicalismul nu este un fenomen nou și nici cei care au căzut în capcana radicalismului în plină pandemie nu fac excepție de la comportamentul sau manifestările atribuite acestor derapaje.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Scandal intre oftalmologul Monica Pop și psihiatrul Gabriel Diaconu pe tema vaccinarii anti-covid

„Când vine despre despre radicalism în extremistanul acesta vorbim despre trecerea de la strict coeziunea unui grup  cu elementul acțional care deja spune că existența acelui grup este amenințată de o majoritate și că în fața amenințării oamenii trebuie să acționeze cu violență.

Oamenii care protestează violent sau oamenii care pe rețelele sociale duc propriul lor jihad împotriva pandemiei, sau vaccinurilor, o fac pentru că ei înșiși se simt amenințați cu o anumită extincție, ei trăiesc sub presiunea unei anumite terori. Și asta le justifică lor comportamentul foarte abuziv de multe ori și extrem de violent interpersonal în mediul virtual.

Ei spun de fapt și de drept noi reacționăm pentru că suntem amenințați.”

„Este comun mișcărilor radicale că vor lua la țintă canalele de comunicare obișnuite”

Indiferent de profilul televiziunilor sau a altor instituții de presă comunicarea oficială a fost refuzată de aceste persoane, care tind să prefere rețelele sociale pentru a se informa și pentru a-și valida modul de a aborda problema pandemiei.

„Este comun mișcărilor radicale că vor lua la țintă canalele de comunicare obișnuite, culmea fiind că platforma lor de diseminare și de mesaj este tocmai cea pe care o demonizează. Sau speranța latentă fiind că vor ajunge la cei pe care îi demonizează și prin asta obțin o primă victorie, pentru că, vezi Doamne, îi obligă să le transmită mesajul. Transmiterea de mesaj este foarte importantă în rândul sectelor sau a mișcărilor paramilitare sau a mișcărilor cu o ideologie fanatică.

Fantezia este că vor chema marile mulțimi la oaste, aia e o viziune megalomaniacă pe care o proiectează la un moment dar radicalii, că noi suntem 10 apostoli sau inițiați sau intimați sau prim descălecător, dar o să se alăture tot poporul”

Psihiatrul a mai explicat că social media a făcut ca rețelele de socializare să fie o alternativă la mijloacele media clasice.

Preoti din Botosani, acuzati ca ar fi rupt mastile de pe fetele enoriasilor. Acuze grele, vaccinatii ar fi fost dati afara din biserica
Preoti din Botosani, acuzati ca ar fi rupt mastile de pe fetele enoriasilor. Acuze grele, vaccinatii ar fi fost dati afara din biserica

Ce rol ar fi trebuit să aibă biserica în pandemie?

Fiind o societate puternic influențată de biserică faptul că spre deosebire de Grecia, biserica nu a dus o campanie pro-vaccinare a cântărit enorm în crearea anumitor mentalități.

„Nu cred că există o explicație rațională pentru care România are o rată de vaccinare mai scăzută. Cred că răspunsurile trebuie căutate în zona comportamentului irațional. Iraționalul predictibil are de-a face cu câteva elemente, în primul și în primul rând cultura poporului român, care când vine vorba de fundamentele ei este profund suspicioasă când vine vorba de tehnologie în general și medicina în particular. Este o trăsătură comună societăților care sunt într-o stare post industrială primitivă.

Să mergi în genul acesta de cultură, mă refer la campania de vaccinare, cu strategii raționale va fi sortit eșecului. În comunitățile în care preotul, parohul, autoritatea religioasă a dat tonul că e ok să te vaccinezi, oamenii s-au vaccinat „puf”. Absolut nimic rațional în asta. Nu ar trebui să te vaccinezi că ți-o recomandă preotul ci că ți-o recomandă medicul. Nu?

Și cu toate acestea obștea deleagă cumva niște figuri mai luminate, popa fiind în cultura românească acea persoană care știe să deschidă cartea.” spune psihiatrul.

Acesta a mai precizat că un rol important l-ar fi avut Patriarhia dacă ar fi încurajat clerul să promoveze campania de vaccinare.

„Problema nu a fost că Biserica nu a încurajat, problema este că Biserica a descurajat. Sunt prelați care au lansat proteste masive în comunitate pentru că, vezi doamne, cipul din cardul de sănătate este Satana. La momentul la care a început campania de vaccinare toate elementele acestea erau deja vast cunoscute”

La ce reacții ne putem aștepta dacă se vor impune măsuri ferme?

În Italia se impune obligativitatea vaccinării, în Franța se impune telemunca cel puțin 2 zile pe săptămână. Poate societatea românescă să înțeleagă astfel de măsuri?

„Prin definiție măsurile ferme în democrație nu au cum să fie populare. Ce se va întâmpla în România? Cât de fermi vor fi politicienii noștri? Experiența anterioară arată că nu vor fi fermi. Dar asta nu ar trebui să bucure pe nimeni pentru că deja ultimii 2 ani ne-au învățat că deși oamenii au protestat împotriva măsurilor luate și au spus, trebuie să fie mai puțin ferme pentru că ne sunt îngrădite drepturile, după aceea la o lună, două au spus, Dumnezeule mare, uite nu au luat măsuri. Mai întâi trebuie să ni se confirme cele mai negre așteptări pentru ca după aceea să spunem că nu am avut precumpănire.

Niciodată nu am să cred că trebuie să ameninți pacientul cu moartea ca să îi poți salva viața, chiar dacă frica este un instrument seducător ea ar trebui cu multă noblețe și cu înțelepciune din partea autorităților să fie decartată. Eu nu aș propune niciodată vaccinarea obligatorie de la adăpostul fricii.

Antivaccinismul este un curent bizar parte a unui trend mult mai larg de curent antimedical, pe cât de ciudat pe atât de autolitic, sinucigaș. Este ca și cum ai spune că există curente antimatematice. Este ca și cum ar apărea un curent împotriva tablei înmulțirii. Și dacă nu mai folosim algebră și geometrie și trigonometrie în viața noastră ce o să pui în loc?

Omul care știe cât fac 2 plus 2 nu îl amenință pe cel din fața lui decât prin simpla lui existență. Dar din nou suntem în plin irațional. Fără doar și poate că au fost învățători cu abecedarul care au fost alungați cu furci și topoare din satele României, în perioada de alfabetizare forțată, dar cam așa arată și acum geografia psihologică a poporului român. Tu te duci cu caravana de vaccinare și ies vreo 3 „cinstiți” din ăștia care se „împărtășesc” cu alcool o dată la trei zile și te iau cu furci și topoare să fugi de acolo că tu ești Satana.

Medicina este una dintre științele fundamentale umaniste care au adus o prelungire a dorinței umanității de a trăi, de a izbândi. Să nu mai moară copiii din prostie omenească, să nu mai murim la 30 de ani de infecție cu stafilococ auriu. De asta spun că este o aberație și curentul antivaccinal și curentul antimedical” a concluzionat psihiatrul.

România rămâne, așa cum ne-a obișnuit și în alte domenii, la coada clasamentului vaccinării din Uniunea Europeană, cu doar 41.3% din populația adultă inoculată cu cel puțin o doză. De o săptămână, numărul noilor infectări zilnice crește amețitor, atingând vineri aproape 6000 de persoane îmbolnăvite în ultimele 24 de ore.

SUA, Spania și Franța – ca să numim câteva state – anunță recorduri după recorduri, fără a întrevedea o scădere în perioadă următoare. Recordul absolut îl reprezintă SUA care au numărat 1 milion de infectări în doar 24 de ore.

Între timp, în România, persoane cu atitudine discutabilă țin primele pagini ale ziarelor și prime-time-ul televiziunilor (sub pretextul rating-ului și al informării populației) cu teorii fanteziste sau acțiuni ce trec granița penalului – de la infertilitatea pe trei generații, până la agresarea cadrelor medicale din centrele de vaccinare.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...