Una dintre cele mai puternice erupții vulcanice de pe planetă a aruncat o cantitate atât de mare de vapori de apă în atmosferă, încât este posibil să încălzească temporar suprafața Pământului. Eurupția vulcanului Tonga a fost cea mai mare din ultimii 140 de ani, iar oamenii de știință încă lucrează pentru a înțelege fenomenul neobișnuit.
Când vulcanul subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha’apai a erupt pe 15 ianuarie, la 65 de kilometri nord de capitala Tonga, a creat un tsunami, precum și un boom sonic care s-a răspândit în întreaga lume. Erupția a trimis un val înalt de vapori de apă în stratosferă, situată între 12 și 53 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, fiind suficientă apă pentru a umple 58.000 de bazine de dimensiuni olimpice, conform detectărilor unui satelit NASA.
Descoperirea a fost făcută de instrumentul Microwave Limb Sounder de pe satelitul Aura al NASA, care măsoară vaporii de apă, ozonul și alte gaze atmosferice. După ce a avut loc erupția, experții au fost surprinși de valorile vaporilor de apă. Ei estimează că erupția vulcanului Tonga a livrat 146 de teragrame de apă în stratosferă. Un teragram este echivalentul unui trilion de grame, iar în acest caz a fost egal cu 10% din apa deja prezentă în stratosferă. Aceasta este de aproape patru ori mai mare decât cantitatea de vapori care a ajuns în stratosferă după erupția Muntelui Pinatubo din 1991 din Filipine.
„Nu am mai văzut niciodată așa ceva. A trebuit să cercetăm cu atenție toate măsurătorile din penaj pentru a ne asigura că sunt de încredere”, a declarat autorul studiului Luis Millan, un om de știință la Laboratorul de propulsie cu reacție al NASA din California de Sud, potrivit CNN.
Instrumentul Microwave Limb Sounder (MLS) poate măsura semnalele naturale ale microundelor din atmosfera Pământului și le poate detecta chiar și prin norii groși de cenușă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„MLS a fost singurul instrument cu acoperire suficient de mare pentru a capta vaporii de apă așa cum s-a întâmplat și singurul care nu a fost afectat de cenușa eliberată de vulcan”, a adăugat Millan.
Satelitul Aura a fost lansat în 2004 și de atunci a măsurat doar două erupții vulcanice care au ridicat vapori de apă atât de sus în atmosferă. Dar vaporii de apă de la evenimentul Kasatochi din 2008 din Alaska și erupția Calbuco din 2015 din Chile s-au disipat destul de repede.
De obicei, erupțiile vulcanice puternice precum Muntele Pinatubo sau evenimentul Krakatoa din 1883 din Indonezia răcesc temperatura suprafeței Pământului, deoarece gazul, praful și cenușa pe care le aruncă reflectă lumina soarelui în spațiu. Această „iarnă vulcanică” s-a petrecut după erupția Muntelui Tambora din 1815, declanșând „anul fără vară” în 1816.
Erupția vulcanului Tonga a fost diferită, deoarece vaporii de apă pe care i-a trimis în atmosferă pot capta căldura, ceea ce ar putea provoca temperaturi mai calde la suprafață. Excesul de vapori de apă ar putea rămâne în stratosferă câțiva ani, potrivit cercetătorilor. De asemenea, vaporii de apă suplimentari din stratosferă ar putea duce la reacții chimice care contribuie temporar la epuizarea ozonului protector al Pământului.
Cercetătorii cred că principalul motiv pentru cantitatea de vapori de apă s-a datorat adâncimii calderei vulcanului, la 150 de metri sub ocean.
