14:57
Sute de etnici sârbi au protestat, duminică, în Kosovo, deoarece o dispută cu privire la plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor a accentuat tensiunile existente între Belgrad și Pristina. Ei au revendicat apartenenţa la Serbia şi au respins autoritatea Pristinei.
Decizia guvernului de a interzice treptat plăcuțele de înmatriculare emise de Serbia i-a înfuriat pe sârbii kosovari, dintre care majoritatea locuiesc în nordul țării și nu recunosc declarația de independență a Kosovo din 2008.
Serbia și Kosovo sunt aproape de conflict după ce premierul kosovar Albin Kurti a cerut ca poliția să înceapă să emită avertismente celor care au continuat să folosească plăcuțele de înmatriculare emise de Belgrad i-a determinat pe membrii minorității etnice sârbe să iasă în stradă și protesteze, relatează Euronews.
„Aici este Serbia” a fost principalul slogan al protestului convocat de liderii sârbo-kosovari, care au distribuit și drapele naţionale ale Serbiei pentru ca populaţia de această etnie să le arboreze la ferestrele locuinţelor.
În timpul protestului din localitatea Mitrovica de Nord, din nordul Kosovo, liderii politici sârbi au declarat că ofiţerii de poliţie, judecătorii şi alţi angajaţi din sectorul public nu se vor întoarce la locurile de muncă decât dacă guvernul kosovar îşi va schimba politica privind numărele de înmatriculare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Suntem pe pământul nostru și nu ne vom da bătuți. Nu există retragere. Trăiască Serbia”, a spus politicianul sârb Goran Rakic.
Misiunea de menținere a păcii condusă de NATO în țară a declarat că este pregătită să intervină în cazul în care protestele vor escalada pe teren.
Cererile pentru creșterea drepturilor albanezilor și încetarea opresiunii active au declanșat un conflict armat din 1998-1999 în care au murit aproximativ 13.000 de oameni. Cel puțin un milion au devenit refugiați după ce guvernul de la Belgrad condus de omul puternic Slobodan Milosevic a lansat o represiune brutală împotriva etnicilor albanezi din Kosovo. NATO a bombardat Serbia și Muntenegru, care la acea vreme erau într-o uniune de stat, în 1999 pentru a pune capăt războiului.
Guvernul sârb, cu sprijinul Chinei și Rusiei, a refuzat să recunoască statulitatea Kosovo și i-a blocat apartenența la organizații internaționale precum ONU și Interpol. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie și SUA recunosc Kosovo ca țară independentă.
Atât Serbiei, cât și Kosovo li s-a spus că trebuie să normalizeze relațiile pentru a avansa în efortul lor de a adera la UE. Cu toate acestea, discuțiile mediate de blocul comunitar au stagnat, declanșând preocupări de instabilitate la mai bine de două decenii de la conflict.
Șeful diplomației europene Josep Borrell a declarat că ultimele evoluții din Kosovo „pun ani de muncă asiduă și realizările obținute în cadrul Dialogului între Belgrad și Pristina facilitat de UE și împiedică situația de securitate din regiune și nu numai”.
De asemenea, Josep Borrell a cerut ca „ambele părți să se abțină de la orice acțiuni unilaterale, care ar putea duce la noi tensiuni”.
Guvernul kosovar a amânat regula ca vehiculele care dețin numere de înmatriculare vechi sau sârbe să le înlocuiască cu cele emise de Priștina până la 1 noiembrie.
