17:37
Începând de mâine, 26 august, grecul Konstantinos Costas Passaris, unul din cei mai periculoși asasini deținuți în pușcăriile din România, poate să ceară din nou eliberarea condiționată, la aproape 20 ani de la comiterea unui dublu asasinat, într-o casă de schimb valutar și amanet din Centrul Bucureștiului.
În septembrie anul trecut, judecătorii i-au respins prima cerere de eliberare la care avea dreptul, amânând hotărârea cu un an. Iată ce scriau magistrații în decizia de amânare:
”În temeiul dispozițiilor art. 587 Cod procedură penală raportat la art. 59 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, respinge cererea de liberare condiționată formulată de petentul Konstantinos Passaris, în prezent aflat în executarea pedepsei în Penitenciarul Arad și dispune rediscutarea situației petentului după data de 26 august 2021.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Dispune virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Arad a sumei de 313 lei reprezentând onorar avocat din oficiu. Cu drept de contestație în 3 zile de la comunicare”.
Drumul asasinului în serie Passaris spre pușcărie a fost presărat cu cadavre. Grecul este un ucigaș cu sânge rece, care nu prețuiește viața semenilor, care a împușcat fără să clipească. În Grecia a ucis în total, în timpul unui jaf și a unei evadări, patru persoane din care doi polițiști. Pe una din victimele sale a împușcat-o direct în față, privind-o în ochi. Era o tânără prostituată.
În Grecia, activitatea infracțională a lui Passaris a umplut nenumărate dosare. Specializat în jafuri din bănci și unități comerciale, acționa singur sau în bandă. La un moment dat, din anturajul cu care dădea lovituri, au făcut parte și doi români, Vasile Ion și Nicolae Gorea, cu care comitea jafuri în Atena. Atacurile le făcea înarmat și nu ezita să amenințe cu pistolul la tâmplă sau să tragă asupra oricui încerca să-l captureze. Polițiști sau agenți de pază.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]La o percheziție făcută într-una din ascunzătorile grecului, în absența lui, s-au găsit arme de difertite calibre și unelte specifice spărgătorilor. Arsenalul criminalului era impresionant. Pușcă-miltralieră Kalașnikov, pistoale Smith&Wesson, Beretta, Baikal, Zastava, Browning, pușcă tip CU-7447, pistol automat UZI, grenade, proiectile. Și muniția corespunzătoare. De asemenea, banda lui Konstantinos Costas Passaris avea și folosea, în timpul loviturilor pe care le dădea, stație de emisie-recepție, peruci, cagule, mănuși, cătușe, foarfece pentru tăiat fier, role de scotch.
Pănă să ajungă să ucidă în România, în noiembrie 2001, a dat lovituri în serie în Grecia, în special în Atena. Debutul și l-a făcut, însă, pe când era copil. La doar câțiva ani a furat dintr-un magazin o jucărie. Tatăl său l-a descoperit și a dus jucăria înapoi. A doua zi i-a cumpărat exact aceeași jucărie. Greșeală care avea să schimbe, element relevat prin psihanaliză, total cursul vieții lui Konstantions Costas Passaris.
Peste ani, în timp ce satisfăcea stagiul militar obligatoriu, grecul avea să fie închis, în 1994, în închisoarea militară de la Avlona, în urma comiterii unui furt. A evadat la scurt timp. A fost prins în 1996, după ce a tâlhărit cu arma în mână o vânzătoare de fructe.
După ce a executat pedeapsa pentru această faptă, în 1999, a făcut grupare cu Nicolae Gorea și Vasile Ion. Au urmat jafuri în serie. Hoteluri, agenții de turism, case de schimb valutar. Nimic nu ratau tâlharii. Zeci de milioane de drahme, zeci de mii de dolari și lire sterline, aur, bunuri de valoare, rând pe rând ajungeau în portbagajele, gențile și buzunarele bandiților.
În februarie 2000, în zona Pieței Vathis din Atena mașina în care se aflau a fost oprită de polițiști de la Brigada de Intervenție Rapidă. Li s-a cerut să coboare din mașină. A coborât doar Passaris înarmat cu un UZI. Și a început să tragă. Trei polițiști au fost răniți, un al patrulea reușind să evite tirul de gloanțe. Trei zile mai târziu, singur, a fost arestat. Era înarmat. Avea un pistol și o grenadă, dar nu a mai apucat să le folosească.
Nicolae Gorea fusese împușcat mortal, în aceași zi, în alt loc, într-o confruntare cu schimburi de focuri cu poliția elenă. Un an mai trâziu, tot în luna februarie, Konstantinos Kostas Passaris a reușit să evadeze din Spitalul General de Stat „Georgios Gennimatas”. Era sub escorta a doi polițiști și a unui gardian de penitenciar.
Cineva, nu s-a aflat până în ziua de azi cine, a reușit să-i plaseze un pistol. Passaris i-a împușcat mortal pe cei doi polițiști, gardianul fiind rănit grav. În presa zile s-a scris că grecul fusese ajutat să evadeze tot de un român, pe nume Paul Popa. Din Bacău.
De precizat că evadarea s-a produs în timpul detenției după schimbul de focuri cu polițiștii de la Intervenții Rapide, din Piața Vathis, din Atena. În ziua evadării, Passaris fusese scos ca să fie dus la spital pentru investigații medicale, dar și pentru a fi cercetat pentru uciderea unei prostituate și a unei doctorițe în timpul unui jaf executat la o farmacie.
În ziarele elene și la posturile de televiziune din Grecia, Passaris era descris ca ”un criminal înnăscut, cu o lipsă totală de empatie pentru viața umană și pentru cei din jur”. Totodată, ucigașul, într-un interviu pe care l-a dat pentru un ziar din Atena, spunea:
”Ni s-au întâmplat diverse lucruri, mie și oamenilor mei. Cu toate acestea, poliţiştii aveau dreptate cu ce spuneau despre mine. Nu am putut realiza ce înseamnă valorile umane, în timp ce mă uitam la oamenii mei cum mor.
Eram într-o situație diferită. Dar nimeni nu se naște criminal și nici nu visează în copilărie să devină criminal”. După evadare, Passaris s-a făcut nevăzut și a stat ascuns o vreme.
După evadarea din Grecia, după ce a stat ”la cutie” câteva luni, asasinul Passaris, căutat de toată Poliția elenă și dat în urmărire internațională de Interpol, intră în România, trecând granițele ca prin brânză. Ilegal, desigur. O perioadă nu comite nicio infracțiune. Se afla pe teritoriu străin. Dar nu rezistă mult.
În noaptea de 24 spre 25 noiembrie, 2001, așadar, însoțit de o prostituată pe care o agățase cu doar câteva zile în urmă, identificată ulterior ca fiind Mioara Bădilă, de 20 de ani, ajunge cu un taxi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Grecul pusese ochii pe o casă de schimb valutar, Petit Bijoux, unde mai funcționa și un Amanet. La doi pași de Biserica Italiană.
”Hai să-ți arăt cât sunt de dur”, i-a spus Passaris Mioarei Bădilă, înainte să intre la Petit Bijoux. Periculosul bandit intrat, a salutat și fără să mai spună vreun cuvânt, i-a executat pe cei care se aflau înăuntru. Doi bărbați, Virgil Mihăilescu, gestionar, și Constantin Apostu, paznic de la o firmă de pază, care, de plictiseală, într-o noapte care se anunța ca fiind la fel ca celelalte, fără evenimente deosebite, jucau șah.
Apostu, agentul de pază, sub amenințarea pistolului nu a apucat să activeze butonul de panică. Mai târziu, investigatorii criminaliști aveau să stabilească faptul că Apostu a fost împușcat în cap în timp ce își pusese mâinile la urechi, într-un gest disperat, într-o încercare de ultimă instanță de a se proteja de glonț.
După execuția celor doi, Passaris a golit seiful de, după cum avea să se afle, 567 milioane de lei vechi. Asasinul a avut totodată grijă să extragă și să ia și caseta de la sistemul de supraveghere. Passaris și Mioara Bădilă au dispărut instant. Totul a durat mai puțin de 5 minute.
În scurt timp s-a declanșat alerta maximă în Poliția Capitalei. Reporterul impact.ro, care la acea vreme locuia la două scări de bloc de locul dublei crime, a văzut toată desfășurarea de forțe. Victimele au fost găsite fără suflare, într-o uriașă baltă de sânge negru.
La acel timp, la Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei lucrau patru din cei mai buni polițiști specializați pe crime, investigatori de renume. Lucian Guran, fost șef, ani mai târziu, al Poliției Capitalei, Radu Gavriș, actualul director adjunct al aceleeași instituții, celebrul Dan Antonescu, zis ”Colonelul”, ”scos la pensie de calculator” (din cauza varstei atinse n.r.), după cum spune el însuși, și desăvârșitul profesionist, mai mare ca vârstă decât primii trei, Costică Ionescu. Dumnezeu să-l odihnească în pace, căci s-a prăpădit anul trecut.
Și ce nu au reușit polițiștii din Grecia, ani de zile, iată-i pe profesioniștii din Poliția Capitalei prinzându-l pe ucigaș două zile mai târziu, în seara zilei de 27 noiembrie. Prin mijloace specifice, investigatorii au identificat locul unde se ascundea Passaris. Un apartament, pe care grecul abia îl închiriase, dintr-un bloc de pe Strada Turda, la o stație de Piața 1 Mai, de pe Bulevradul Ion Mihalache.
În momentul descinderii, Passaris, care i-a văzut pe oamenii legii sosind, a decshis focul asupra acestora, din balconul apartamentului. A fost însă anihilat, imobilizat și reținut. A doua zi Konstantinos Costas Passaris era arestat.
Pe 14 iunie, Passaris era trimis în judecată, la pachet cu Mioara Bădilă, care fusese arestată și ea, pe 28 noiembrie, undeva prin cartierul Rahova. Grecul urma să fie judecat pentru trecere ilegala a frontierei, contrabandă, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, omor deosebit de grav și tâlhărie. Mioara Badilă, pentru infracțiunea de nedenunțare a unor infracțiuni.
Grecul a fost dus în fața judectorilor, în lanțuri și sub escorta a 30 de luptători mascați din cadrul Direcției de Intervenții și Acțiuni Speciale din Poliția Capitalei. Înainte de a fi băgat în tribunal, în timp ce ziariștii se înghesuiseră să-l fotografieze și să-l filmeze, Passaris nu a șovăit, când a a vut ocazia, pentru o secundă, să scuipe câțiva reprezentanți ai presei.
Pe 30 iulie 2003 Konstantinos Costas Passaris a fost condamat la închisoare pe viață, cu posibilitate de eliberare condiționată după 20 de ani de detenție. A fost închis, de-a lungul anilor, la penitenciarele de la Jilava, Craiova, Arad, acum fiind „cazat” la Gherla, Cluj.
În timp ce se afla prin diferitele pușcării din România, Passaris a fost judecat și în Grecia, pentru crimele comise aici, patru la număr, cei doi polițiști, doctorița și prostituata, pentru jafuri armate, deținere de arme și muniții, atacuri armate, tentative de omor și alte și alte infracțiuni comise toate pe teritoriul țării de naștere.
Costas Passaris, a fost condamnat în luna mai 2019 de Curtea de Apel din Grecia, în absență, la o pedeapsă pe 4 vieți, plus încă 71 de ani de închisoare pentru patru omoruri și alte delicte.
Totodată, Curtea de Apel din Atena l-a achitat pe Passaris într-un alt caz, de jaf armat, comis la sediul unei companii, în 2001, când un angajat a fost ucis prin împușcare și un bărbat de la securitate a fost rănit grav.
Autoritățile din Grecia au cerut omologilor români ca asasinul să fie extrădat. Justiția română a admis cererea, dar a stabilit că Passaris nu poate fi transferat Justiției elene decât după ce ucigașul ispășește pedeapsa din România.
În timp ce se afla în pușcăriile din România, Passaris s-a războit continuu cu autoritățile. În Grecia, în 2009, Passaris a dat în judecată statul elen la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
El a reclamat violarea drepturilor sale prin refuzul autorităților elene de a cere transferul lui în Grecia, pentru a executa restul pedepsei din România acasă, lucru care i-ar fi permis ”să fie judecat pentru faptele comise acolo”.
Așadar, mâine se va vedea dacă Konstantinos Costas Passaris, prin avocații săi, va face cerere de eliberare condiționată, prima zi în care poate să facă acest lucru după ce, cum am arătat la începutul articolului, Justiția i-a refuzat anul trecut, în septembrie, o cerere similară, amânând decizia cu un an.
Mulți din cei care îl cunosc, care îi cunosc istoria și teribil de bogata și terifianta activitate infracțională, presărată cu atâtea crime, cu execuții ale unor oameni nevinovați ori reprezentanți ai legii, văd în insistența lui Passaris de a se elibera, o manevră.
O manevră care să-l aducă în poziția de a încerca să evadeze din nou, căci este greu de presupus că asasinul s-ar grăbi în vreun fel să ajungă să fie extrădat în Grecia, așa cum s-au angajat autoritățile din România, ca să înfunde pușcăria, să fie închis pentru ”patru vieți (echivalent cu executarea a patru pedepse diferite de detenție pe viață n.r.) plus alți 71 de ani”.
