De ce sunt atât de multe incendii în Grecia. Care este explicația, de fapt

Stan Filon 23.07.2023, 13:17
De ce sunt atât de multe incendii în Grecia. Care este explicația, de fapt

Incendiile de vegetație din Grecia sunt nelipsite în ultimii ani, iar turismul are mult de suferit. Dar de ce sunt atât de multe incendii în Grecia? Ei bine, un specialist a venit cu explicații și a precizat ce rol au particulele care vin din afara atmosferei Pământului.

De ce sunt atât de multe incendii în Grecia

Incendiile de vegetație au fost nelipsite, în ultimii ani, din Grecia. An de an, vegetația se aprinde și incendiile pârjolesc suprafețe importante. Astfel, turiștii au ajuns să se gândească de mai multe ori dacă să își rezerve sau nu vacanțe în Grecia.

Dar de ce sunt atât de dese incendiile în Grecia? Ei bine, profesorul universitar Silviu Gurlui a venit cu o explicație pentru fenomenele care se abat în ultima perioadă asupra Greciei. Acesta susține că incendiile de vegetație sunt strâns legate de temperaturile care sunt în creștere de la an la an, de umiditatea din atmosferă, dar și de ionizarea atmosferei, care are atât cauze naturale, cât și cauze antropice (acțiunea omului, cu urmări asupra reliefului, vegetației și climei – n.r.), spune profesorul.

De ce sunt atat de multe incendii in Grecia. Care este explicatia, de fapt
De ce sunt atat de multe incendii in Grecia. Care este explicatia, de fapt

Factorul uman, dar și cel natural

Vegetația suferă, pentru că precipitațiile au fost scăzute pe o perioadă mare de timp. Pe de altă parte, în momentul de față trecem printr-o perioadă de minim de activitate solară și se știe din măsurători că aceasta coincide cu un flux mare de particule de protoni și de neutroni ce sunt ejectați către atmosfera Pământului, ceea ce duce la o ionizare suplimentară. Consecința este o dinamică și o perturbare mai mare a fronturilor atmosferice, a explicat la Digi24 profesorul universitar Silviu Gurlui.

În funcție de cantitatea de particule, dar și de impactul uman este posibil ca în perioada până în 2024 să avem o ameliorare, dar sunt mulți factori pe care trebuie să-i luăm în considerare și de aceea cercetarea joacă un rol fundamental, a subliniat profesorul. În anumite perioade ale anului, mai ales la sfârșitul unor perioade de caniculă, cantitatea de apă din sol, din vegetație, este diminuată foarte mult și plantele se usucă. În zonele unde umiditatea este scăzută, condițiile ca vegetația să se autoaprindă sunt mai mari.

Ce rol au particulele din cosmos

Apa se evaporă sau este transpirată de vegetație cu cât temperatura este mai mare în atmosferă, fenomen ce se întâmplă din cauza încălzirii climatice. Există un factor uman care a intervenit asupra acestei temperaturi crescânde, dar există și un factor natural. Factorul uman este legat de poluare și respectiv de defrișări, pentru că pădurile respective, calitatea solului influențează cantitatea de lumină și de radiație care se întoarce mai departe în atmosferă.

Se produce astfel așa-numitul efect de seră. Pe de altă parte, cantitatea de ioni din atmosferă crește din cauza unor factori umani, dar la aceasta se adaugă particulele din cosmos care ionizează particulele de la suprafața Pământului. Toate aceste particule ionizate conduc la o modificare a dinamicii aerosolilor din atmosferă, respectiv a dinamicii formării norilor, deci apar foarte multe modificări în atmosferă – e vorba de partea de climă – și de aici se produce o reacție în lanț, pentru că temperaturile mai mari induc o evaporare forțată a transpirației vegetației și a apei din sol. Iar apa din atmosferă are o contribuție cel puțin dublă a efectelor de seră, pe lângă dioxidul de carbon, a explicat fizicianul.

Urmăriți Impact.ro și pe
Stan Filon
Mi-am dorit întotdeauna ca articolele mele să schimbe lucrurile în bine, fie că am scris despre corupția din România  sau am prezentat poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți. Îmi...