08:15
După cum știm cu toții, schimbarea orei se face de două ori pe an, respectiv în lunile Martie și Octombrie. În martie, ceasul se dă cu o oră înainte pentru a trece la ora de vară, iar în Octombrie, ceasul se dă cu o oră în urmă pentru a trece la ora de iarnă. Cel care a venit cu ideea de a reseta ceasurile ca o modalitate de a conserva energie este Benjamin Franklin, care a scris o scrisoare în acest sens încă din anul 1784. De ce se schimbă, de fapt, ora și care sunt țările care au decis să nu facă acest lucru, aflați în continuare.
Anul 2021 ar putea fi ultimul an în care se schimbă ora, întrucât Parlamentul European a votat în 2018 renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an. Propunerea a fost făcută de către Comitetul de Turism și Transporturi al Uniunii Europene, iar fiecare membru al UE ar urma să aleagă dacă va rămâne la ora de vară sau ora de iarnă.
Trecerea la ora de vară 2021 se va face în luna martie, la o săptămână după echinocțiul de primăvară – marcat la 20 martie 2021 – când ziua va fi egală cu noaptea, moment în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Din acest moment, ziua începe „să crească“, iar noaptea „să scadă“ (și aici ne referim la durata de lumină naturală pe parcursul unei zile), până când va avea loc solstițul de vară din 21 iunie.
Așadar, trecerea la ora de vară va avea loc în ultimul weekend din luna martie, mai precis în noaptea de 27 spre 28 martie 2021, când ora 3:00 devine ora 4:00. „Vom dormi mai puțin“, după cum se spune în popor, pentru că ziua de 28 martie va fi cea mai scurtă din an, având, teoretic, 23 de ore.
Pe perioada orei de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, comparativ cu două ore la ora de iarnă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]După cum aminteam și mai sus, Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide definitiv ce dorește să aplice în mod permanent: ora de vară sau ora de iarnă?
În condiții normale, țările Uniunii Europene ar fi trebuit să înștiințeze Comisia asupra alegerii făcute până la data de 20 aprilie 2020, după care urmau să se coordoneze cu executivul blocului comunitar întrucât deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice, numai că situația specială creată de pandemia de COVID-19 a dat peste cap planurile.
În ceea ce privește decizia luată de România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra ora de iarnă, însă inițiativa nu a avut susținere, fapt pentru care a fost respinsă. În prezent, suntem în așteptarea unei decizii la nivel european.
DTS (Daylight Saving Time) sau ora de vară a apărut din necesitatea oamenilor de a se bucura mai mult de lumina și căldura oferite de soare vara. Primele date privind schimbarea de oră își au originea în 1784, când Benjamin Franklin propunea o astfel de modificare. Introducerea orei de vară a fost extrem de avantajoasă în special pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Totuși, în prezent, ora de iarnă este considerată ora standard. Mai puțin de 40% din țările de pe tot globul trec la ora de vară.
Citește și: Se schimbă banii? Cum arată noua monedă de 10 lei
Țările europene au adoptat sistemul cu ora de vară – ora de iarnă în secolul trecut, motivul fiind economisirea energiei, cu precădere în perioada războielor sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.
Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt diverse – de la motive religioase, până la banalul refuz. Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.
