După mai multe săptămâni de ploi abundente, Capitala a fost lovită ieri și de grindină puternică asociată cu furtună. Având în vedere că terenurile agricole sunt protejate prin rachete antigrindină, am apelat la specialiștii Administrației Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ASNACP) pentru a vedea dacă în momentul acesta, în România, există tehnologie care poate fi folosită și în marile orașe, nu doar în agricultură. Directorul instituției subordonate Ministerului Agriculturii, Gheorghe Căunei Florescu, spune că în aproximativ doi ani am putea combate astfel de fenomene extreme chiar în Capitală.
Rachetele antigrindină au protejat de la începutul primăverii mai multe zone din țară unde culturile agricole ar fi putut fi afectate sau chiar distruse. Peste două milioane de hectare de culturi agricole au fost salvate prin intervențiile cu aceste rachete. Din păcate însă, în zonele urbane această tehnologie nu este potrivită. Într-o explicație în exclusivitate pentru impact.ro Căunei Florescu a detaliat planurile administrației în ceea ce privește orașele mari.
„Din păcate nu putem să le folosim în zonele urbane, avem sectoare interzise în orașe și în aglomerările umane și în special în zonele industriale. Pentru aceste zone, cum ar fi orașele și zonele industriale, vom folosi în viitor generatoarele terestre sau aviația, noi avem în perspectivă aviația. Am făcut primele experimente și urmează să achiziționăm, și cu avioanele putem să combatem și grindina și să creștem și precipitațiile.
Noi avem prevăzut în legea 173 activitatea de intervenție activă în atmosferă să se facă cu mai multe mijloace tehnice. În prima fază se implementează partea de protejare a zonelor agricole și din 2019 am trecut la procedura legală de implementare și a tehnologiei cu aviație.” spune specialistul.
Implementarea unui astfel de proiect se face câțiva ani dar România a parcurs deja etapele cele mai importante, testarea utilizării tehnologiei și pregătirea unui necesar de aeronave pentru o primă achiziție. Cel mai probabil această investiție se va realiza tot prin PNRR din sumele pe care urmează să le primească Ministerul Agriculturii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Asta a însemnat că am făcut primele cercetări în laborator, după care primele experimente în colaborare cu Grecia, cu două avioane în zona Dobrogea, unde am crescut cantitatea de precipitații de la 0,1 litri pe metru pătrat la 10 litri. Al doilea experiment l-am făcut în 2021, am obținut rezultate foarte bune iar al treilea experiment cu două avioane l-am făcut în Moldova, și în Muntenia, anul acesta urmând să facem studiile de fezabilitate. În urma acestor studii urmează să achiziționăm opt aeronave specifice pentru acest sector.
Noi am trimis la Bruxelles prin PNRR și sperăm ca acum când se vor da bani pentru Ministerul Agriculturii să obținem și noi suma respectivă pentru a implementa aceste mijloace tehnice. Printre altele în Franța se folosesc baloanele cu heliu, unde duc pe coordonate până la 4000 de metri iodura de argint și creează același efect.” mai spune directorul ASNACP.
Noi prevenim formarea grindinei, există substanțe glaciogene cum ar fi iodura de argint. În momentul în care ajunge în nor acționează și se creează un aerosol, adică un fum, un rezultat al arderii și acest rezultat al arderii creează centri de condensare artificială. Tot volumul de apă care este acolo se transformă într-o chiciură, norul devine mai greu nu poate fi dus pe verticală și atunci până la pământ acea chiciură se topește. Cu alte cuvinte noi aducem apa cu câteva minute mai devreme să preîntâmpinăm formarea grindinei. A luat și premiul Nobel cine a descoperit acest fenomen.
Avionul are montat pe aripi sisteme de generare a iodurei de argint, din capse fumigene, și capse generabile pe care le montăm pe burta avionului și le dăm de deasupra norului în nor.
Întrebat dacă și cel mai aglomerat oraș din România ar putea fi ferit de un fenomen extrem precum grindina, Căunei Florescu dă asigurări că, spre deosebire de rachetele antigrindină, avioanele nu au restricții de zonă sau de utilitate.
„Sigur că da, în orice oraș, ar fi necesare în România între șase și opt aeronave, sunt prevăzute în lege să le achiziționăm. Cam 80% din tehnologiile din lume sunt pe aviație. Dacă anul acesta facem studiu, cam în doi ani avem propriile avioane, (rămâne n.r) să identificăm sursa de finanțare și să începem procedura de achiziție.
Noi acum lucrăm cu bulgarii cu grecii cei care au aviație.” a mai precizat directorul.
În intervalul 03-09 iunie 2022, în cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor s-au realizat 7 acțiuni de intervenții active în atmosferă pentru combaterea a 24 de celule convective – formațiuni noroase cu grindină în formare, se anunță pe pagina de Facebook a Sistemului Național Antigrindină.
Din punctele de lansare ale tuturor Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului, au fost lansate 127 rachete antigrindină (RAG), pentru a proteja cca 2,2 mil ha de culturi agricole, precum și comunitățile locale din zonele de intervenție.
În perioada 15 aprilie – 09 iunie 2022, din punctele de lansare ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP, au fost realizate în total 37 de intervenții active în atmosferă, cu un consum total de 1252 de rachete antigrindină pentru combaterea a 194 de celule convective cu grindină în formare, mai precizează instituția cu privire la acțiunile din ultimele luni.
