Vârsta de pensionare în România a devenit un subiect de discuție aprins în ultima perioadă, în contextul modificărilor care urmează să fie făcute în cadrul legii pensiilor. Aceasta urmează să elimine inechitățile din sistem, dar și să stabilească modul cum va crește vârsta de pensionare, în încercarea autorităților de a stimula îmbătrânirea activă, până la 70 de ani. Informațiile publicate în documentul PNRR dezvăluie care sunt schimbările ce sunt așteptate de pensionarii din România.
Noua lege a pensiilor îi ține cu sufletul la gură pe beneficiarii actuali, dar și pe cei care urmează să se pensioneze în perioada următoare. Unul dintre subiectele care îi îngrijorează pe cei din a doua categorie este legat de cum va crește vârsta de pensionare în România. Mai mulți reprezentanți ai Executivului anunțau faptul că se lucrează la modificarea actului normativ pentru a elimina inechitățile din sistem. Pe lângă formula de calcul disponibilă deja în actuala lege, creșterea vârstei de pensionare la femei și stimularea muncii până la 70 de ani se numără printre măsurile ce ar putea fi disponibile în noua lege a pensiilor.
Conform documentului PNRR, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, în timp ce pentru femei aceasta este de 61 de ani și 6 luni. Limita celei din urmă ar urma să fie extinsă până în anul 2030, când femeile ar putea intra la pensie la 63 de ani. Totodată, actul arată că se încearcă realizarea cadrului legal care să permită persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare să aibă opțiunea de a rămâne active după vârsta de 65 de ani, voluntar, atât în cazul bărbaților cât și al femeilor. În acest mod se dorește stimularea îmbătrânirii active și valorificarea experienței pe care lucrătorii mai în vârstă o au.

Stimularea activității prelungite după vârsta standard de pensionare este un alt punct atins de viitorul act normativ. Aceasta ar putea fi realizată prin aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care, în mod voluntar, rămân în activitate până la 70 de ani. Astfel este susținută egalizarea vârstei de pensionare în sistemul public de pensii, crescând totodată veniturile la bugetul asigurărilor sociale de stat, în același timp cu o colectare eficientă.
Pe de altă parte, stagiul de cotizare în noua lege a pensiilor va fi preluat ca atare și în noua propunere legislativă. Astfel, minimum de cotizare este de 15 ani, atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților. De asemenea, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani și pentru femei și pentru bărbați. Diverse categorii profesionale ar putea reprezenta totuși excepții de la regula stagiului complet de cotizare.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Noul act normativ prevede modificarea categoriei celor care vor să beneficieze de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat minimum 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard cu cel mult 5 ani. Pensia anticipată este reglementată și de legislația europeană, unde este acordată ca o recompensă pentru cei care au contribuit o perioadă mai mare la sistemul de pensii față de perioada prevăzută de lege. De asemenea, în cadrul stagiului militar, al studiilor universitare, concediile pentru creșterea copiilor, urmează să fie păstrate și valorificate pentru calculul pensiilor de limită de vârstă și invaliditate.
Actul normativ ce urmează să fie elaborat în perioada următoare prevede plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi strâns legată de salariul minim brut pe economie. El va fi aplicat în cazul persoanelor cu un stagiu minim de cotizare, potrivit documentului menționat. Această măsură va ține cont de sustenabilitatea financiară a sistemului și necesitatea de a menține veniturile pensionarilor peste pragul sărăciei. De asemenea, acordarea acestei pensii minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei sau a familiei.
Noua lege privind sistemul de pensii ar urma să fie adoptată în trimestrul patru al anului 2022, intrând în vigoare din ianuarie 2023.