O serie de discuții aprinse au apărut în spațiul public după ce oficialii au început să ofere detalii despre noua lege a pensiilor. Subiectul este unul fierbinte pentru mulți români, care așteaptă cu sufletul la gură să afle dacă schimbările preconizate le vor influența veniturile de la stat. În contextul în care s-a spus că vârsta de pensionare ar putea să fie modificată, vicepremierul Dan Barna a făcut o serie de declarații, prin care a precizat care este, de fapt, problema sistemului de pensii din România.
Modificări importante sunt anunțate de luni bune de către reprezentanții Ministerului Muncii cu privire la noua lege a pensiilor. Autoritățile au explicat faptul că era nevoie de o nouă formulă de calcul a pensiilor, care va putea elimina inechitățile și va avea la bază principiul contribuției, astfel încât românii care au contribuit în aceeași măsură la fondul de pensii să aibă venituri egale. Totodată, reprezentanții din minister anunțau că stagiile de cotizare și vârstele de pensionare nu se modifică, iar românii, deși trecuți de 65 de ani, vor putea să lucreze în continuare.
Pe de altă parte, reforma pensiilor este un pas necesar, potrivit premierului Florin Cîțu, care susține că sistemul nu va mai fi sustenabil peste 15 ani în lipsa noilor modificări. Deși în ultimii 30 de ani, au existat trei modificări la legea pensiilor, acestea nu au făcut decât ca inechitățile să devină tot mai pronunțate. Astfel, indicele de corecție a ajuns să îi favorizeze de ceva ani pe cei care ies la pensie în prezent, față de cei pensionați anterior.
Această inechitate se va rezolva prin noua formulă de calcul a pensiilor, unde practic avem acelaşi număr total de punctaj, care se va înmulţi cu un indicator de referinţă pe care îl vom defini în noul act normativ, astfel încât la aceleaşi puncte realizate vor avea cuantumuri de pensii egale, a spus Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii.
Noua lege a pensiilor este aproape de finalizare și ar urma cât de curând să intre în dezbatere publică. Dincolo de elementul contributivității, noile modificări țin cont și de alte caracteristici. Acordul global, utilizat înainte de 1989 ca formă principală de retribuire, dar și sporurile nepermanente pentru care au fost achitate contribuțiile CAS, vor fi luate în considerare. Totodată, Casa de Pensii va verifica dosarele deja existente și se vor face modificări pentru a se ajunge la un nivel egal pentru toți beneficiarii.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cu cât contribuţia de CAS este mai mare, adică venitul este mai mare şi contribuţia este mai mare, evident şi pensia din calcul va fi mai mare. Nu luăm în calcul să plafonăm veniturile beneficiarilor care realizează nişte venituri foarte mari, a mai spus Daniel Baciu.
În privința stagiului de cotizare, noua lege a pensiilor nu va aduce modificări, nivelul minim păstrându-se ca și până acum la o cotizare de 15 ani, atât în cazul femeilor cât și al bărbaților. Stagiul complet de cotizare va rămâne cel de 35 de ani pentru toți plătitorii de CAS. În plus, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a precizat că nu se ia în discuție creșterea vârstei de pensionare.
Ca să fie foarte limpede în privinţa vârstei de pensionare nu s-a discutat creşterea vârstei de pensionare. Discutăm constant despre opţiunea pentru a rămâne în viaţă activi. Ceea ce este total diferit, a precizat Raluca Turcan, ministrul Muncii.
Pe de altă parte, vicepremierul Dan Barna susține că noile modificări la Legea Pensiilor se află în continuare în lucru pe masa ministerului Muncii, astfel încât actualul sistem să devin sustenabil. Declarația oficialului român a precizat inclusiv faptul că modificările vor ține cont și de faptul că așa numiții „decreței” se apropie de pensionare.
Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară, a afirmat Barna, miercuri, la Palatul Parlamentului.
Despre egalizarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului de cotizare, Dan Barna a afirmat:
Nu se regăsesc aceste aspecte definite în ceea ce avem în programul de guvernare şi ceea ce se regăseşte în PNRR. Vom avea o nouă lege a pensiilor.
De asemenea, vicepremierul a explicat faptul că se ține cont că speranța de viață a crescut în majoritatea statelor.
De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor, a mai spus Dan Barna.
Dan Barna susține că este nevoie să privim modificările noii legi a pensiilor în contextul schimbărilor demografice, care nu se mai regăsesc în termenii de acum 10-15 ani. Totodată, eliminarea inechităților era necesară în cazul unui sistem învechit, care încă pune probleme în prezent prin recalculări și dezechilibre. Vicepremierul consideră că toate modificările pe care noua lege a pensiei le aduce sunt menite să facă întregul sistem sustenabile pentru generațiile viitoare.
În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (…) Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare – n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. (…)
Este o temă importantă. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem. Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite «decreţei», care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări, a adăugat vicepremierul.
