Cum se calculează data Paștelui. De ce Paștele catolic și cel ortodox pică în zile diferite

Fără îndoială, Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, fiind un praznic încărcat cu semnificații religioase. În caz că nu știați, Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc după calendare diferite, așa că nu de multe ori se întâmplă pice în aceeași zi. În acest an, creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele pe 16 aprilie, iar cei catolici cu o săptămână mai devreme (pe 9 aprilie). Dacă vă întrebați cum se calculează data Paștelui, răspunsul îl veți afla mai jos.

Cum se calculează data Paștelui

Pentru a calcula data la care se sărbătorește Paștele se ține cont de două fenomene naturale. Mai precis, unul dintre acestea este cu dată fixă, adică echinocțiul de primăvară, iar celălalt are o dată schimbătoare, fiind vorba despre luna plină. Fenomenul din urmă menționat face ca data Sfintelor Paști să varieze în fiecare an.

După cum spuneam, catolicii și ortodocșii sărbătoresc Paștele după calendare diferite, iar asta explică și decalajul dintre Paștele ortodox și cel catolic. În timp ce Biserica Romano-Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, Biserica Ortodoxă calculează echinocțiul după calendarul pe stil vechi (Iulian).

Data la care se sărbătorește Paștele a fost stabilită în anul 325, la primul sinod ecumenic de la Niceea. Atunci, sfinții părinți au decis ca Paștele să fie sărbătorit în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. Pe lângă data sărbătorii Învierii Mântuitorului, acest calcul permite și stabilirea în calendar a altor sărbători importante.

De ce Paștele catolic și cel ortodox pică în zile diferite

În primele secole ale creștinismului, Biserica Apuseană și cea Răsăriteană celebrau Învierea Domnului la aceeași dată. În 1054, după Marea Schismă, Biserica Creștină a fost împărțită în două. Astfel, Biserica Apuseană a ajuns sub autoritatea papei, iar cea Răsăriteană era condusă de patriarhul de Constantinopol.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Cinci secole mai târziu, în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian, pentru că acesta prezenta o serie de erori față de calendarul astronomic. Astfel s-a trecut la calendarul gregorian care, chiar și în zilele noastre, poartă numele papei.

În schimb, bisericile răsăritene nu au acceptat reforma gregoriană și au decis să păstreze calendarul pe stil vechi. Până la finele secolului al XVI-lea, diferența dintre cele două calendare era deja de 10 zile și continua să crească. Așa se face că după 1900 a ajuns să fie o diferență de 13 zile între calendarul iulian și cel gregorian.

Când a fost adoptat calendarul gregorian în România

Astfel, bisericile ortodoxe au început să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. La consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923, majoritatea bisericilor ortodoxe au decis să adopte calendarul gregorian. Chiar și așa, data la care pică Paștele ortodox se calculează tot în baza calendarului pe stil vechi, potrivit căruia, echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu (de aici și neconcordanța cu data Paștelui catolic).

Biserica Ortodoxă din România a adoptat calendarul gregorian în 1924. Calendarul pe stil vechi (iulian) îndreptat la consfătuirea din 1923 avea să devină mai corect decât cel gregorian. Asta deoarece s-a adoptat sistemul anilor bisecți, prin care se adăuga o zi în plus lunii februarie, o dată la patru ani.

De menționat este faptul că nu toate Bisericile Ortodoxe au adoptat calendarul iulian îndreptat. De exemplu, pe stil vechi au rămas Patriarhia Ierusalimului, Biserica Sârbă, Biserica Rusă, dar și majoritatea mănăstirilor de pe Sfântul Munte Athos. Așadar, acestea prăznuiesc toate sărbătorile după vechiul calendar, adică pe stil vechi.

Așadar, iată că am aflat nu numai cum se calculează data Paștelui, ci și multe alte lucruri interesante despre stabilirea zilei în care se celebrează cea mai importantă sărbătoare a creștinilor.