Cum arată unul dintre cele mai protejate locuri din România. Oamenii au fugit de aici în urmă cu peste 1.600 de ani

Mihnea Tălău 31.10.2022, 08:51
Cum arată unul dintre cele mai protejate locuri din România. Oamenii au fugit de aici în urmă cu peste 1.600 de ani

Capul Doloşman este o zonă strict protejată reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman din apropierea localităţii Jurilovca, din județul Tulcea. Zona cuprinde amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Argamum şi zona de abrupt a falezei acestui promontoriu. Altitudinea maximă este de 57 m.

Aria naturală, parte integrantă a Rezervației Biosferei Delta Dunări

Capul Doloșman este o atracție turistică din Dobrogea de Nord, spectaculoasă în orice anotimp. Este singura faleză stâncoasă de pe litoralul românesc.

În antichitate, Capul Doloșman era denumit ”Pteron Akron”, care s-ar traduce prin ”promontoriul penelor”, însă numele actual are origini turcești și înseamnă ”Cap rău”.

Zona, parte integrantă a Rezervației Biosferei Delta Dunări din anul 1990, deţine o faună valoroasă, aici cuibărind specii ca lăstunul mare, pietrarul negru. Tot aici au fost identificaţi dihorul pătat, şarpele rău, un număr impresionant de şerpi de apă, precum şi o specie de plantă endemică – albăstriţa.

De asemenea, pe lângă speciile rare din fauna României pe care le regăsim în Capul Doloșman, aici găsim și măslinul dobrogean.

Un teritoriu de legendă

Capul Doloşman este alcătuit dintr-un calcar străvechi, stratificat pe orizontală, datând din Miocen (epocă ce a debutat acum 23 milioane de ani şi a luat sfârşit în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani). Straturile de la bază sunt şi mai vechi, datează din Jurasic, scrie Adevărul.

Aproape de rezervaţia naturală Capul Doloşman se află şi vestigiile cetăţii antice Argamum (Orgame, Orgamum), ce se întind pe o suprafaţă de peste două hectare. Acestea sunt rămăşiţe ale unor ziduri de apărare, ale drumurilor incintei şi ale unor bazilici paleocreştine.

Potrivit legendei, aici au poposit argonauţii în căutarea Lânii de aur – de unde şi numele de Argamum. Cetatea Argamum și-a încetat existența în secolul V după Christos, din mai multe cauze. Pe de o parte, din cauza năvălirilor goților, hunilor, avarilor și slavilor, iar pe de altă parte, din cauza închiderii golfului Argamon de cordonul litoral denumit Insula Lupilor și transformarea sa în liman impropriu navigației corăbiilor mai mari. Locuitorii s-au strămutat mai la sud, spre Histria, Tomis, Callatis sau Constantinopol.

Urmăriți Impact.ro și pe
Mihnea Tălău
Mihnea Tălău. Redactor la impact.ro. Dedicat presei încă din 1998. Am o diplomă în Drept, un „mic” masterat și o scoală de jurnalism. Am avut norocul și onoarea de a face parte, în...