Cum arăta primul calculator românesc. A fost creat în 1964

Foarte puțini români știu cum arăta primul calculator românesc! Dacă în prezent calculatoarele au devenit unele de dimensiunea buzunarului nostru, altfel stătea treaba cu primele modele. În România, primul calculator a fost dat în folosință chiar pe data de 13 februarie 1965 și avea dimensiuni impresionante.

Cum arăta primul calculator românesc

Primul calculator românesc a fost pus în funcțiune pe data de 13 februarie 1965. Calculatorul se numea maşina electronică de calcul CET–500 și a fost realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti în 1964 de ilustrul inginer Victor Toma, refugiat din Basarabia la începutul anilor 1940.

Acesta a realizat primele calculatoare electronice din Romănia din generaţia I-a, pe bază de tuburi electronice şi  cilindru magnetic de memorie, şi din generaţia II-a , tranzistorizate şi cu memorie operativă pe ferite. Proiectul logic al calculatorului  CIFA-1 Calculatorul Institutului de Fizică (ulterior Fizică atomică) al Academiei a fost prezentat la Simpozionul internaţional de la Dresda (1955) şi, echipat cu 1500 de tuburi electronice, a fost pus în funcţiune în anul 1957. A fost considerat primul calculator electronic realizat în ţările socialiste. Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice(1959), CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti(1961), CIFA-4 (1962).

Primul calculator electronic realizat în ţările socialiste

În perioada 1962-1963, pe baza Acordului cultural dintre Academia Romănă şi Academia Bulgară de Stiinţe, a fost construit la Sofia un calculator similar cu CIFA-3, denumit VITOSHA, cu documentaţia şi cu asistenţa tehnică a lui Victor Toma şi a echipei sale. A fost prezentat la Expoziţia naţională bulgară din Moscova (1963) drept primul calculator electronic numeric realizat în Bulgaria.

Din generaţia II-a a făcut parte Calculatorul Electronic Tranzistorizat CET-500, primul de acest gen realizat în ţară (1964). A fost fabricat în regim de microproducţie, fiind utilizat pentru obiective industriale. Conţine circa 2700 tranzistoare şi 1900 diode semiconductoare, memorie internă pe ferite (capacitate: 1 K cuvânt × 37 biţi), iar ca echipamente periferice: lector de bandă perforată (100 caractere/s), maşină de scris (8 caractere/s) şi imprimantă (5 linii × 160 caractere/s). Viteza de lucru este de 5 k instrucţiuni/s, numărul de instrucţiuni e de 32, lungimea cuvântului — 37 biţi, iar modul de prelucrare al cuvântului este paralel.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

A fost prezentat publicului la Tîrgul Internaţional Bucureşti (1964). A urmat CET-501 cu performanţe superioare în privinţa vitezei, a capacităţii memoriei operative, a setului de instrucţiuni şi a echipamentelor periferice folosite (1966). Un al 2-lea exemplar a fost destinat Combinatului Metalurgic Hunedoara.

Toate calculatoarele electronice  realizate la Institutul de fizica atomică au fost efectiv folosite pentru rezolvarea unui mare număr de probleme tehnico-ştiinţifice prezentate atît de IFA  cît şi de alţi beneficiari.