Cum am putea să ajungem cu toții pe Lună și să supraviețuim

Colonizarea Lunii pare, văzută de departe, o misiune imposibilă. Satelitul natural al Terrei este un tărâm neospitalier, în aparență, fără oxigen, fără apă, cu temperaturi extreme și supus intemperiilor cauzate de influența Soarelui. Dar oamenii de știință sunt aproape convinși că problema aerului respirabil ar putea fi rezolvată. Și nu doar pentru un echipaj restrâns, ci chiar pentru o populație de 8 miliarde de oameni, ca cea a Pământului.

Cum am putea să ajungem cu toții pe Lună și să supraviețuim

Luna reprezintă corpul ceresc cel mai apropiat, mai la îndemână pentru o eventuală migrație a umanității în cazul în care Terra ar deveni nelocuibilă. Dar unul dintre impedimentele majore ale unei astfel de colonizări este absența oxigenului vital pentru viața oamenilor.

Cu toate acestea, se pare că cercetătorii sunt mai optimiști. Și asta, deoarece oxigenul se găsește din belșug pe Lună, dar nu sub forma respirabilă de oameni. Pentru a fi utilizat, el ar trebui extras din uriașa cantitate de regolit, stratul pietros ce acoperă suprafața Lunii și care, pe alocuri, are și 10 metri grosime.

În luna octombrie, NASA și Agenția Spațială Australiană au încheiat o înțelegere în baza căreia va fi trimis un rover australian în cadrul programului Artemis pentru a colecta roci lunare ce ar putea, în ultimă instanță, să ofere oxigenul necesar pe Lună, scrie space.com.

De unde poate fi extras oxigenul

Atmosfera satelitului natural al Pământului este compusă mai ales din hidrogen, neon și argon, gaze a căror combinație le face incompatibile cu viața umană. Dar regolitul, stratul de roci ce acoperă suprafața Lunii, este o altă chestiune.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Cercetătorii susțin că acesta conține numeroase minerale și, automat, un procent foarte mare de oxigen, de aproape 45%. Cum regolitul are o grosime medie de 10 metri adâncime, ar fi vorba de circa 1,4 tone de minerale, inclusiv aproximativ 630 de kilograme de oxigen, conform estimărilor.

Datele recente spun că noi, oamenii, avem nevoie să respirăm, în medie, cam 800 de grame de oxigen pe zi pentru a supraviețui. La un calcul matematic, asta ar însemna că aproximativ 630 kg de oxigen ne-ar ține în viață timp de aproximativ doi ani.

NASA spune că adâncimea medie a regolitului de pe Lună este de aproximativ zece metri. Plini de optimism, cercetătorii spun că se poate extrage relativ ușor tot oxigenul din acesta. Ar fi vorba, practic, de un proces invers obișnuitei electrolize, utilizată, de exemplu, pentru producerea aluminiului. Cantitatea de oxigen rezultată ar putea, în schimb, să susțină o populație de 8 miliarde de oameni, timp de 100.000 de ani, mai scrie sursa citată.

Marea problemă ar fi consumul uriaș de energie pe care această procedură an necesita-o. Sustenabilitatea ei s-ar putea face cu ajutorul energiei solare și al altor surse de energie valabile pe Lună. În plus, extracția oxigenului din regolit presupune și echipamente industriale în cantități impresionate, a căror „mutare” pe Lună ar fi destul de dificilă.

La începutul acestui an, start-up-ul belgian Space Applications Services a anunțat că a construit trei reactoare experimentale pentru a îmbunătăți procesul obținerii de oxigen prin electroliză, mai scrie aceeași sursă. E de așteptat că respectiva tehnologie să fie trimisă pe Lună în 2025, în cadrul misiunii ISRU a Agenției Spațiale Europene.