SPECIAL

Cum a dispărut Maria Bălan, regina spionajului românesc, din celulă, în noaptea dinaintea execuției. Era cea mai temută iscoadă a frontului de est din Primul Război Mondial

Dan Mlădinoiu 07.02.2023, 13:19
Cum a dispărut Maria Bălan, regina spionajului românesc, din celulă, în noaptea dinaintea execuției. Era cea mai temută iscoadă a frontului de est din Primul Război Mondial

Maria Bălan, născută în anul 1895, la Vârșeț. Fiică a preotului român din localitate, era elevă la Școala Normală din localitate când în oraș sosea un corp al armatei Austro-Ungare. Zveltă, frumoasă, „toc înalt și minte brici”, vorbitoare excelentă a limbilor sârbo-croată, maghiară, franceză și germană, tânăra avea să aducă mari servicii, atât României cât și Serbiei aflate în război cu Puterile Centrale. Căsătoria Mariei Bălan cu un ofițer de ulani austro-ungar, în fapt a fugit cu acesta de acasă la Timișoara, fusese prima misiune importantă primită din partea unui agent al serviciilor române.

Rețeaua transilvăneană

Colaboratori de talia lui Spiridon Boiță, David Pop sau Aurel Moldovan au acționat ca rezidenți, care și-au creat nuclee informative în principalele orașe și puncte de frontieră.

În Banat, organele de informații românești au atras-o la colaborare pe Maria Bălan. A primit indicativul „B-9” și a cules informații din mediul ofițerilor armatei austro-ungare privind dispunerea trupelor inamice în Banat, lucrările genistice efectuate la granița cu România și despre acțiunile preconizate a fi puse în aplicare de către spionajul austro-ungar împotriva României.

Evaluând ansamblul acțiunilor serviciilor secrete românești pentru eliberarea Transilvaniei și realizarea Unirii, Maximilian Ronge, colonelul direcției de informații militare din Imperiul Austro-Ungar, concluziona:

„România stabilise în Transilvania o vastă rețea de spionaj. Serviciul de spionaj românesc a găsit în sânul populației din Transilvania multe simpatii. Această stare de spirit a fost exploatată în 1916 când au găsit o sumedenie de oameni care informau asupra mișcării trupelor noastre. Pe de altă parte, mulți preoți, institutori și avocați transilvăneni s-au dat de partea năvălitorului, sfătuind soldații să calce jurământul și să dezerteze”. Era vorba de soldații români din armata austro-ungară.

Maria Bălan, regina spionajului românesc
Maria Bălan, regina spionajului românesc

Nume mari în favoarea spionajului

În primul rând, unii oameni politici de marcă au considerat că este de datoria lor să susțină efortul informativ secret. Prim-ministrul I.C. Brătianu s-a angajat în dezinformarea ambasadorului german. Titu Maiorescu, deși filogerman, nu a acționat împotriva intereselor statului român. Dimpotrivă, a cules și furnizat informații din anturajul ambasadorului Germaniei.

Nicolae Iorga s-a angajat în pregătirea contrainformativă a populației, semnând articole, precum „Cum ne putem lupta cu spionii?. Ei, spionii Puterilor Centrale pot fi văzuți oriunde și oricând o mare primejdie națională, să tăcem, să-i refuzăm”, scria marele istoric. Asemenea lui au procedat Mihai Sadoveanu și Octavian Goga, toți trei colaboratori ai ziarului „România”, apărut după suspendarea presei corupte de către inamic.

Agentul B-9

Sub numele ei de cod B-9, oferă informații extrem de prețioase Armatei Române. De o frumusețe fermecătoare, i-a jucat pe degete pe ofițerii și comandanții austrieci din Transilvania, aflându-le secretele.

Zice-se că deținea abilitatea de a dispărea aidoma unui magician. Este știut, au existat spioni de clasă pe frontul de vest, ca și pe cel de est. Cel mai de seamă al Regatului României și din întregul Răsărit a fost o femeie, Maria Bălan. Era capabilă să obțină orice informație își dorea. Toate rapoartele sale ajungeau la Direcția Siguranței Generale a statului din Ministerul de Interne al țării și la secția a II-a a Marelui Stat Major din Ministerul de Război.

„În urma relațiilor cu ofițeri germani și austro-ungari din Timișoara, agentul B-9 aduce imense servicii României și Serbiei în anii primului război mondial, procurând informații cu privire la pregătirile militare și la mișcările trupelor austro-ungare din Banat, precum și la planul Puterilor Centrale îndreptate împotriva Regatului României”, menționa Ion Bodunescu, autorul lucrării „Descifrarea unei istorii necunoscute”, scrisă în colaborare cu Ion Rusu Șirianu.

Evadarea din preziua spânzurării

Ofițerii inamici țării erau anticipați la fiecare pas. De aceea, s-au pus în joc sume uriașe pentru prinderea agentului B-9. În Transilvania a fost imposibil de demascat. Și totuși s-a întâmplat. Culmea, la București, acolo unde se găseau datele personale și oamenii care l-au trimis în misiune. Totodată, au ieșit la lumină și metodele sale de culegere de informații.

Cocheta cu comandanții inamici, le smulgea prețioase secrete militare, apoi se retrăgea la timp, invocând motive veridice. Când a fost identificată și arestată, știrea a căzut ca o lovitură de trăsnet pentru numeroși generali și ofițeri austro-ungari care-i fuseseră harnici curtezani. Nu a divulgat niciun nume.

A fost condamnată la moarte prin spânzurare, sentința urmând a fi executată în zorii zilei următoare pronunțării, însă când trebuia dusă la eșafod, celula era goală. Imediata ei apariție la București a dus la concluzia că spionajul român, cu concursul colaboratorilor și patrioților din Timișoara i-au organizat evadarea.

În urma deconspirării a fost arestată și judecată. Anul 1918 era cel planificat pentru execuția Mariei Bălan. „Călăii se îndreaptă către celulă pentru a o aduce pe osândită sub funia spânzurării pregătite din vreme, dar stupoare, celula era goală, B-9 dispăruse”, preciza Bodunescu. Nu erau forțate ușa, gratiile. Ceea ce se știe este că fosta deținută a ajuns în București, acolo unde a fost primită cu brațele deschise.

Evenimentul a făcut înconjurul Europei. „Faimoasa Maria Bălan, regina spionajului, o Mata Hari a Ungariei”, scria pe prima pagină cotidianul „Paris Soir”, din 6 octombrie 1936, la cinci zile după moartea ei. La rândul său, ziarul italian „Tempo” anunța în 10 octombrie același an: „Planurile austro-ungarilor au fost dejucate de o spioană desăvârșită”.

Sfârșitul

I s-a dat o identitate falsă sub care a locuit la București și la Paris până în anul 1928. Atunci s-a întors la Vârșeț, unde și-a deschis o cârciumă. Cade în patima băuturii și intră în depresie. Pe 1 octombrie 1936, Maria Bălan a fost găsită moartă, prin otrăvire, lângă mormântul părinților.

Urmăriți Impact.ro și pe