Crăciunul pe rit vechi 2022 este celebrat la aproape două săptămâni distanță de Crăciunul sărbătorit în calendarul creștin-ortodox tradițional. Cu toate acestea, este la fel de important pentru persoanele care sărbătoresc Nașterea Domnului după calendarul Iulian. Când și de ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi, puteți afla în continuare.
Înainte de nașterea Mântuitorului, oamenii aveau două sisteme de calculare a unui an de zile. Unul dintre acestea (al egiptenilor) avea 365 de zile, iar cel al romanilor avea cu 10 zile mai puțin, adică 355 de zile.
Astfel, de la an la an rămânea o diferență de 10 zile între cele două sisteme și chiar între ele și calendarul solar. În anul 46 î.Hr., împăratul roman Iulius Cezar a decis să îndrepte această diferență, iar romanii au trecut la sistemul de calcul egiptean, numindu-l calendarul iulian. Vreme de peste 15 secole, creștinii au folosit acest tip de calendar.
Cu toate acestea, în anul 1923, la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Atunci, Biserica Ortodoxă s-a separat în două: cea pe Stil Nou și cea pe Stil Vechi. În calendarul iulian (cel pe stil vechi), Crăciunul este decalat cu 13 zile, față de calendarul gregorian (calendarul ortodox oficial).
Așadar, Crăciunul pe rit vechi este celebrat la data de 7 ianuarie. Chiar și în zilele noastre există unele biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian, iar printre acestea se numără și Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și majoritatea mănăstirilor de pe Sfântul Munte Athos. În România, aproximativ 1 milion de creștini ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, pe 7 ianuarie respectă o mare parte din tradițiile respectate și de persoanele care celebrează Nașterea Domnului pe 25 decembrie. Conform tradiției, în seara de Ajun, copiii și adolescenții îmbracă straie populare tradiționale și pleacă la colindat prin vecini, pe la rude și prieteni.
După ce colindătorii s-au mai potolit, fiecare familie se așază la masă. „Cina Sfântă” se servește după ce pe cer a răsărit prima stea. Aceasta simbolizează steaua ce a vestit Nașterea Domnului și care i-a călăuzit pe magi spre locul nașterii.
Pe 7 ianuarie, în ziua de Crăciun pe rit vechi, creștinii ortodocși merg la biserică, unde asistă la Sfânta Liturghie, iar la prânz familiile se reunesc la masa tradițională de Crăciun.
La prânz, în ziua de Crăciun, gospodinele pune pe mese preparate din purcel de lapte fript pe jar. De asemenea, printre preparatele tradiționale servite se mai numără și sarmalele, preparate din pește, ciorbe și zacuscă.
De pe mesele de Crăciun ale rușilor lipoveni nu lipsesc preparate precum haladet (o piftie specială), tăițeii fierți în supă de pui sau călțunașii cu brânză. Basarabenii obișnuiesc să pregătească niște colaci mici pe care îi leagă cu o sfoară și îi agață la icoane, alături de câteva fire de busuioc. Aceștia sunt păstrați până la Sfântul Gheorghe, după care se scot și se dau de mâncare animalelor.
Conform tradiției, pe masă trebuie să fie 12 feluri de mâncare, simbolizând pe cei 12 apostoli a lui Hristos. Potrivit unui alt obicei, persoanele care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi pun sub fața de masă bani și fân, pentru ca anul care vine să fie unul bogat. Acestea sunt lăsate sub fața de masă până la Boboteaza pe stil vechi (19 ianuarie), apoi se scot.
În ceea ce privește deserturile tradiționale de Crăciun pe stil vechi, unul dintre este plăcinta de dovleac. Înainte de a fi băgată în cuptor, în plăcintă se pune o monedă. Din bătrâni se spune că persoana care găsește bănuțul va avea noroc în anul care vine.
