Comoara din adâncul României, expusă la un muzeu unic în lume. E una dintre cele mai prețioase piese descoperite

Stan Filon 15.06.2022, 14:23

Puțini români știu, dar în România există un muzeu al aurului. Acesta se află în localitatea Brad, județul Hunedoara, și adăpostește unele dintre cele mai rare colecții de aur nativ. Sunt bucăți de aur găsite la sute de metri sub pământ și nu s-a intervenit niciodată asupra lor. Sunt pur și simplu în starea în care au stat mii și mii de ani, până au fost scoase la suprafață din adâncul pământului.

Comoara din adâncul României, expusă la un muzeu unic în lume

Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în 1896 când un geolog neamț a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. În cursul anilor la Muzeul aurului de la Brad s-a adunat cea mai mare colecție de piese din aur nativ din Europa. Remarcabile sunt exponatele cu aur nativ, originare din Munții Metaliferi. Printre  formele cele mai spectaculoase sunt steagul dacilor, șopârlele din aur și un cristal pentagonal, unic în lume. Colecția are peste 1.300 de exponate din aur găsite în minele din țară și din toată lumea. Niciunul din exponate nu a fost prelucrat de vreun meșter aurar sau bijutier, acesta fiind unul dintre elementele speciale care definesc unicitatea Muzeului.

Colecția de la Muzeul Brad cuprinde obiecte arheologice descoperite în zona Brad – Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani, dar și dovezi a unei activități de extragere a aurului vechi de peste 2000 de ani. Tot aici veți găsi și unelte și obiecte foarte vechi, folosite în urmă cu sute de ani, pentru extragerea aurului.

Comoara din adancul Romaniei, expusa la un muzeu unic in lume
Comoara din adancul Romaniei, expusa la un muzeu unic in lume

Minereu de aur în toate variantele posibile

Aici veți găsi aur în toate variantele sale pe care le putem găsi sub formă de minereu: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul. Tot în România, în munții Apuseni, au fost descoperite pentru prima dată în lume și zăcăminte rare de silvanit și nagyagyt.

De asemenea, veți putea vedea și zăcămintele din zona Bradului cu forme spectaculoase care seamănă cu anumite plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, cățel, aripi de pasăre, tun, harta României sau chiar steagul dacic. În muzeu este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, care arată bogăţia ţinutului în resurse minerale.

Legendele aurului din Apuseni

Dovezi ale exploatațiilor miniere vechi de mii de ani încă se mai regăsesc în Apuseni. De la minele Hondol, Săcărâmb şi Certeju de Sus (comuna Certeju de Sus) sunt păstrate în muzeul din Brad mai multe exponate valoroase de aur lamelar cu cuarţ. Aşezările din jurul Săcărâmbului au o istorie de peste trei secole, care îşi are şi ea originea într-o legendă a aurului, pe care savantul Ignaz von Born a făcut cunoscută lumii.

„Descoperirea minei de aur (n.r. de la Săcărâmb) se datoreşte întâmplării. Un român numit Ion Armindean a venit la tatăl meu, care exploata pe atunci o mină bogată de argint la Certeju, şi i-a spus că zilnic se vede o flacără ce iese şi joacă deasupra unei crăpături din pădure şi el crede că asta ar însemna că trebuie să fie ascunse acolo minereuri bogate. Tatăl meu era, din fericire, destul de aventuros ca să dea atenţie spuselor acestui om de treabă. A făcut deci o galerie la locul indicat de acel român, dar a săpat în zadar câţiva ani. În cele din urmă s-a plictisit şi era hotărât a o părăsi, când a mai făcut o ultimă încercare în direcţia vânei şi aici a dat de un minereu bogat în aur, ce se înfăţişa sub forma unor lamele negre. Din cauza aceasta, l-a privit mai întâi ca minereu de fier cu mică şi nu s-au convins de contrariu decât după ce l-au încercat în foc. Această descoperire fericită l-a determinat pe tatăl meu să urmeze mai repede toate mijloacele pentru a continua această exploatare“, scria omul de ştiinţă Ignaz von Born, într-o scrisoare trimisă din Săcărâmb, în vara anului 1770.

Urmăriți Impact.ro și pe