Cine are dreptate în controversa dintre România și Ucraina privind lucrările de pe canalul Bâstroe? Expert: „Categoric de lucrări de lărgire nu a fost vorba”

Autoritățile române par să fi fost excluse din consultarea privind lucrări de dragare care ar putea afecta debitele de apă din țara noastră. Ministerul Afacerilor Externe a cerut în 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării și Poliţiei de Frontieră privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe. Întrebările vizau exact informații care ar fi relevat că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că România nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport.

„Cerem, culmea, intervenția Comisiei Europene, care a cerut infringement acum 6 ani pentru distrugerea râurilor”

Impact.ro a stat de vorbă cu Călin Dejeu, biolog și economist, cu peste 20 de ani de activitate în societatea civilă de mediu. Având în vedere istoricul țării noastre în ceea ce privește punerea în pericol a biodiversității prin proiecte de hidrocentrale, acesta consideră că reacția autorităților este exagerată. De altfel este foarte posibil ca justificarea autorităților din Ucraina, și anume faptul că s-au întreprins activități de întreținere pare să fie veridică și verificând imaginile din satelit.

„Categoric de lucrări de lărgire nu a fost vorba, pentru că nu se vede nici un fel de utilaj, doar un vas care a staționat mai mult timp. Probabil au fost lucrări de dragaj, mi se pare jenant că Guvernul României a reacționat în contextul în care acele construcții de pe plaja Corbu sunt ilegale și încă nu au fost demolate, în condițiile în care la noi au secat complet lacuri în ultimii ani, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în condițiile în care s-a dat Ordonață de Urgență fără evaluarea de mediu pentru baraj la Islaz. Noi ne batem joc și de convențiile pe care le semnăm, și cerem, culmea, intervenția Comisiei Europene, care a cerut infringement acum 6 ani pentru distrugerea râurilor prin hidrocentrale ilegale.

Le-am răspuns în bătaie de joc și nu am făcut nimic de atunci. Mi se pare o exagerare și o ipocrizie.”, spune Călin Dejeu.

De altfel despre lucrări de întreținere vorbesc și autoritățile din Ucraina.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată vineri pe Twitter.

Situația debitelor și a nivelurilor nu confirmă teoria unor intervenții majore

În prezent, potrivit informațiilor autorităților române, partea ucraineană ar fi dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe, iar partea română nu a fost informată despre lucrările de adâncire. În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari. Datele tehnice transmise de hidro.ro nu arată deocamdată nici un fel de anormalități.

Situaţia debitelor şi nivelurilor în intervalul 18.02.2023, ora 07.00 – 19.02.2023, ora 07.00 arată că:

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere, având valoarea de 4500 m3/s, sub media multianuală a lunii februarie (5300 m3/s).
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere.

Prognoza debitelor şi nivelurilor în intervalul 19.02.2023, ora 07.00 – 26.02.2023, ora 07.00 este de asemenea pozitivă:

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere în prima zi a intervalului până la valoarea de 4400 m3/s, apoi în creștere până la valoarea de 5100 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii februarie (5300 m3/s).
În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în scădere, exceptând ultimele trei zile ale intervalului când vor fi în creștere pe sectorul Gruia – Corabia.