Celebre și grave erori inginerești. Au costat vieți și au produs imense pagube materiale

Greu de crezut că inginerii, oamenii științelor exacte, pentru care orice detaliu de proiectare se naște din calculele stricte ale fizicii și matematicii, pot greși. Totuși, nu o dată, ceea ce a fost transpus în practică de pe planșetele lor s-a dovedit a fi eronat. Neatenția sau omiterea unor factori au condus la distrugerea operelor ale căror părinți s-au numit. De aceea, se impune ca un imperativ verificarea și reverificarea tuturor cifrelor aplicate.

Istoria a fost martor al unor neglijențe, amănunte trecute cu vederea ori lucruri mărunte rău interpretate. De aici, dezastre colosale, victime, bani irosiți etc. Iată câteva eșecuri de răsunet dintr-o listă, din păcate, destul de lungă și oarecum rușinoasă.

Cele mai cunoscute și greșite proiecte inginerești

Turnul din Pisa

Una dintre cele mai mari atracții turistice ale lumii este de fapt rezultatul unei erori de inginerie. De peste 800 de ani, turnul înclinat din Pisa continuă să atragă atenția la nivel mondial și este o destinație mai mult decât populară pentru milioane de oameni. Construcția a început în anul 1173 pe o fundație instabilă, compusă din pământ, nisip și lut. Când inginerii au ajuns la etajul al treilea, turnul a început să se scufunde în solul moale și să se încline.

Au încercat să rezolve problema construind coloanele și arcurile celui de-al treilea inel de pe latura de nord, care se tasa, puțin mai înalte. Cu toate acestea, ridicarea turnului a fost sistată din cauza tulburărilor politice și s-a reluat abia un secol mai târziu. Turnul a fost închis în 1990 din motive de siguranță. Multe milioane de dolari s-au alocat pentru a stabiliza structura și a o readuce la poziția pe care o avea în 1838. Inginerii au adăugat cabluri de rezistență și tracțiune pentru a o stabiliza.

Podul Tacoma Narrows

Cunoscut sub numele de „Galloping Gertie”, podul original Tacoma Narrows a fost deschis în iulie 1940 și la acea vreme era al treilea cel mai lung pod suspendat din lume. Supranumele său a fost derivat din sensibilitatea podului la vânturile puternice, care îl făceau să se balanseze și să vibreze. La doar patru luni de la punerea în funcțiune, structura s-a prăbușit. Inginerii nu au reușit să țină seama de forțele aerodinamice determinante, în special în perioadele de vânt puternic. Astfel podul era vulnerabil la vibrațiile generate de puternicele mișcări de aer. Un alt pod a fost construit zece ani mai târziu, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Rămășițele celui original au rămas în partea de jos a Puget Sound, o intrare a Oceanului Pacific în coasta de nord-vest a statului american Washington, acolo unde formează unul dintre cele mai mari recife din lume create de om.

Centrala nucleară de la Cernobîl

La 26 aprilie 1986, un reactor structural deficitar din centrala nucleară de la Cernobîl, situată în Ucraina, a explodat. A fost cel mai mare dezastru de această natură din istorie, care a dus la o extrem de gravă criză nucleară atomică. Materiale puternic radioactive au fost spulberate în atmosferă pe o zonă geografică foarte extinsă în urma exploziei. Până în prezent, sute de mii de decese au fost cauzate de această catastrofă.

Până în luna mai a acelui an, aproximativ 116.000 de oameni ce locuiau pe o rază de 30 de kilometri au fost evacuați și ulterior mutați în regiuni mai sigure. Accidentul a fost cauzat de un design defectuos al reactorului. Ca și când nu era suficient, reactorul 4 care a fost operat de către un personal inadecvat instruit și la care s-au adăugat slabe reglementări de siguranță.

Pasarela Hotelului Hyatt Regency

Peste 2.000 de oameni s-au adunat în atriumul hotelului Hyatt Regency, pe 17 iulie 1981, pentru a participa la un concurs de dans. Vizitatorii s-au adunat pe trei alei suspendate de tavan pentru a putea observa festivitățile din holul de sub ele. La un moment dat, două dintre aceste punți suspendate s-au prăbușit, ucigând 114 persoane și rănind alte 216. Investigațiile asupra prăbușirii au scos la iveală erori grave de proiectare ale structurii, survenite ca urmare a unei comunicări deficitare între firma de inginerie, Jack D. Gillum and Associates și compania de construcții Havens Steel. Inginerii care au semnat planurile și-au pierdut licențele, iar proprietarul hotelului a plătit peste 140 de milioane de dolari daune legale victimelor sau familiilor acestora.

Canalul New Orleans și sistemul de diguri

În 2005, uraganul Katrina a lovit New Orleans, devastând orașul și inundând aproximativ 80% din regiune. Mai mult, a ucis mii de oameni și a fost nevoie de strămutarea mai multor familii. Corpul de Ingineri al Armatei SUA a fost găsit răspunzător pentru acest dezastru, care a fost agravat de un sistem învechit de diguri și canale ce proteja orașul. Digurile au cedat deoarece au fost construite într-o manieră dezarticulată, inconsecvente în calitate, materiale și design. Pe deasupra, s-au folosit date învechite de proiectare. În plus, inginerii nu au ținut cont de slaba calitate a solului din New Orleans. Ca o consecință, guvernul american a cheltuit mai mult de 15 miliarde de dolari pentru a moderniza sistemul.

O poluare fără precedent

Unul dintre cele mai grave dezastre de mediu din istoria Statelor Unite, Deepwater Horizon, a avut loc în aprilie 2010, după ce o explozie a sfâșiat o instalație de foraj aparținând British Petroleum. 11 membri ai echipajului au fost uciși și se estimează că aproximativ 720.000 t de petrol s-au scurs în golf. Au murit peste 8.000 de animale, la doar 6 luni după catastrofă și zeci de mii de km de coastă au fost afectate, inclusiv cele din Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama și Florida. Defecțiunea mecanică, precum și eroarea umană au dus la acest tragic eveniment de proporții. Inginerii au ignorat în mod repetat caracterul precar al instalației și au ales să întreprindă acțiuni rapide, ieftine și, în cele din urmă, primejdioase, care au dus în cele din urmă la explozia totală a sondei.

Naveta spațială Challenger

La doar câteva secunde după lansarea navetei spațiale Challenger în ianuarie 1986,aceasta s-a rupt, ucigându-i pe toți astronauții aflați la bord. Tragedia a rezultat din cauza cedării tehnice a inelelor O ale rachetei solide de amplificare a etanșării corecte, permițând gazelor fierbinți de combustie să se scurgă din partea laterală a rachetei și să ardă prin rezervorul extern de combustibil. Deși problemele cu inelele O erau cunoscute de nouă ani, inginerii au continuat să le ignore, deoarece au presupus că siguranța era asigurată prin prezența celui de-al doilea inel. Dornici să lanseze naveta, managerii NASA au ignorat și avertismentele inginerilor că temperaturile scăzute ar putea exacerba problema.

Barajul lacului de acumulare Banqiao

Construit la începutul anilor 1950, ca parte a unui proiect uriaș de control al inundațiilor și producerea de energie electrică în centrul Chinei, barajul lacului de acumulare Banqiao putea reține aproape 500 de milioane de metri cubi de apă. Un hidrolog numit Chen Xing a avertizat că supraconstrucțiile de baraje (peste 100 au fost construite în acea perioadă) și rezervoarele aferente ar putea ridica pânza freatică din Henan dincolo de nivelurile de siguranță și ar putea duce la dezastru. În plus, barajul a fost construit cu doar cinci ecluze, deși Xing a avertizat că este nevoie de cel puțin 12. În august 1975, taifunul Nina a lovit construcția și, așa cum era de așteptat, barajul a cedat. Valuri imense de apă, echivalentul a 280.000 de piscine de dimensiuni olimpice, au măturat orașe întregi și au ucis peste 170.000 de oameni.

Dezastrul de melasă din Boston

Înălțându-se peste North End din Boston, construcția deținea un rezervor masiv de melasă care avea 15 m înălțime, 30 m în diametru și conținea mai mult de 800.000 de tone de melasă. Tancul era utilizat și pentru producerea alcoolului, pe lângă materia primă necesară industriei de muniții. Totuși, în graba lor de a obține profit, proprietarii nu au apelat la angajarea unor ingineri calificați. În schimb, l-au pus la lucru pe un bărbat care nu era în stare să citească planurile, proiectele sau chiar să comande un simplu test de stres. Drept urmare, rezervorul a explodat, lăsând să se reverse pe străzi un enorm val de melasă ce înainta cu peste 50 de km/oră, având o înălțime de 7,5m. El a smuls clădiri întregi de pe fundații, a ucis 21 de persoane și a rănit alte 150.

(sursa: engineerindaily.com)