Cum a reacționat regimul Ceaușescu după dezastrul de la Cernobîl. Noi documente, făcute publice după 36 de ani

Modul în care a reacționat regimul Ceaușescu după dezastrul de la Cernobîl a fost dezvăluit de noi documente ce au fost făcute publice de Arhivele Naționale, la 36 de ani de la explozia reactorului 4. La data de 1 mai 1986, autoritățile române aveau deja o informații înspăimântătoare.

Ce s-a urmărit în România imediat după dezastrul de la Cernobîl

După explozia reactorului 4 de la centrala nucleară Cernobîl, regimul Ceaușescu a urmărit felul în care au circulat curenții de aer. Conform documentelor publicate de Arhivele Naționale, s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă atât în aer, cât și la sol.

Printre documentele publicate de Arhivele Naționale la 36 de ani de la dezastrul nuclear se numără și câteva hărți. Acestea arată cum au circulat curenții de aer, după schimbarea direcției vântului. Inițial, elementele radioactive din atmosferă au ajuns mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în țări precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania.

Însă, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns și în România, Bulgaria, Grecia și Turcia. Conform Arhivelor Naționale, la data de 1 mai, în acel an, autoritățile din România știau că a fost depășit nivelul de alarmare în Iași, în privința contaminării la sol, și în Galați, în privința contaminării în aer.

Ce măsuri a luat regimul Ceaușescu după dezastrul de la Cernobîl

Regimul Ceaușescu a ales un colectiv cu misiunea de a coordona demersurile necesare în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl. S-a luat decizia de a fi transmis un comunicat către populația României.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

„Cred că trebuie să facem imediat o informare pentru opinia publică. Sigur, fără să dăm date, dar ceva mai larg decât am dat. Să spunem că: având în vedere situația creată de accidentul produs, au apărut unele creșteri ale radioactivității în diferite zone ale țării noastre, îndeosebi în nord-est, având în vedere direcția vântului au fost stabilite măsurile necesare și vor fi informați asupra măsurilor.

Și că, de asemenea, s-a creat un comandament permanent, având în vedere situația aceasta specială, un grup, format din tovarăși din conducerea partidului care urmărește toate aceste probleme.

Și să spunem așa: La Comitetul Central s-au analizat aceste probleme, s-a infomat și s-au stabilit aceste măsuri. Să nu așteptăm să dăm acest comunicat la radiojurnalul de seară sau să se dea această știre la televiziune seara”, a spus Nicolae Ceaușescu în ședința Comitetului Politic Executiv, pe 1 mai, conform unei stenograme.

De asemenea, conform Arhivelor Naționale, regimul Ceaușescu a hotărât să fie controlate persoanele care intrau pe teritoriul țării prin vama Ungheni. S-a mai decis ca apa să fie folosită doar din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie utilizată numai în industrie.

În plus, în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl, regimul Ceaușescu a dispus să se facă o documentație pentru a se stabili cum pot fi limitate consecințele substanțelor radioactive rezultate în urma exploziei reactorului 4. Deschideți galeria foto de mai sus pentru a vedea mai multe documente, printre care se numără și stenograma integrală.

Iodul, administrat cu întârziere în România după dezastrul de la Cernobîl

Populația României a început să primească iod sau iodură de potasiu începând cu data de 3 mai, astfel încât să fie blocată intrarea iodului radioactiv în organism. Însă, specialista în igiena radiațiilor, chimista Florentina Constantin, a spus că administrarea s-a făcut cu întârziere.

„Din păcate, administrarea iodurii de potasiu s-a făcut cu întarziere, trebuia începută chiar din data de 1 mai. Având în vedere că a existat o contaminare cronică a populației, mai ales prin inhalare, administrarea iodului stabil a avut totuși un oarecare efect.

Se estimează că eficacitatea a scăzut de la aproximativ 90%, dacă s-ar fi administrat la timp, la numai 40-50%”, a spus Florentina Constantin, în urmă cu doi ani, pentru TVR.

Datele de laborator au arătat atunci că în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl, în România s-au înregistrat cele mai mici valori radioactive în Câmpia de Vest, iar cele mai mari în zonele muntoase, în Moldova și în podișul Transilvaniei.