23:04
Târgoviștea medievală, cu perioada sa de glorie în care a fost capitală a Țării Românești și, implicit, cel mai important centru politic al țării, se apăra prin patru porți dispuse conform punctelor cardinale. Porțile aveau atât rol de acces pentru negustori, cât și rol de apărare.
Trei dintre porțile Târgoviștei erau duble, având și menire militară, de apărare a cetății. Cea de-a patra, care se afla în apropierea Curții Domnești, avea mai mult rol decorativ, făcând mai ușor accesul voievozilor și al celor de la curte spre malurile Ialomiței sau spre Mănăstirea Dealu.
Poarta Buzăului era ridicată pe marele drum al Brăilei. La data construcției pe aici trecea drumul mare comercial şi strategic spre Brăila, primul oraş important spre portul dunărean fiind Buzăul. Este singura care a fost refăcută iar acum străjuiește Calea Bucureștilor din oraș, oferind vizitatorilor o perspectivă romantică atât asupra Căii Domnești, cât și a Căii București.
Poarta Bucureştiului, construită la sud, într-o bucată a Șanțului Cetății dispărut de multă vreme, între străzile Colonel Băltărețu și Bulevardul Ion C. Brătianu de astăzi.
La nord-vest păzea falnică Poarta Câmpulungului, numită și Poarta Dolgopolului sau a Argeșului, astăzi pe locul porții fiind intersecția străzii Lt. Pârvan Popescu cu Calea Câmpulung. Poarta Câmpulungului era o construcție similară cu Poarta Vânătorilor, cea din apropierea Curții Domnești, doar că de mărime mai mare. În vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu a fost reîntărită și supraînălțată.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Singura poartă de intrare în Târgoviștea medievală care a rămas în picioare de pe vremea când a fost construită este Poarta Vânătorilor, zidită lângă Curtea Domnească din Târgoviște. Astăzi, nu se află într-o stare prea bună din punctul de vedere al rezistenței și a modului în care arată, fiind obiectul numeroaselor demersuri pentru restaurarea ei. Totuși, ea se remarcă prin eleganta arcuire a bolții sale interioare înaltă de 3 metri şi cu o deschidere de 5 metri.
Întregul sistem de fortificație, din care cele patru porți făceau parte, a fost realizat de domnitorul Matei Basarab undeva în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Fiecare dintre cele patru porți aveau, în plus de rol de acces în oraș, și rol de turn de pază.
