Ce spune președintele interimar al Consiliului Național ale Elevilor, despre situația actuală din școli. „Multe dintre măsurile propuse au doar caracter de recomandare”

Numărul din ce în ce mai mare de creștere a cazurilor de infectare în rândul elevilor îi îngrijorează pe cei din conducerea Consiliul Național al Elevilor.

Reprezentanții acestora  încearcă în această perioadă să rediscute cu factorii de decizie regândirea conceptului de raportare a școlilor la rata de infectare, măsuri schimbate, din nou, chiar la începutul noului an, care favorizează prezența la școală cu prețul îmbolnăvirii unui număr mult mai mare de copii, dar și a multor cadre didactice decât în valurile precedente ale pandemiei.

„Încercăm să determinăm factorii de decizie să facă mult mai clar cadrul legislativ în baza căruia sunt aplicate regulile după care funcționăm în această perioadă. Spre exemplu, multe dintre măsurile propuse au doar caracter de recomandare.

În plus, în povestea cu testarea, lucrurile ar trebui să stea altfel. Ar fi de dorit totuși ca testarea să fie efectuată obligatoriu la școală, în prezența unor cadre didactice, pe cât posibil, iar nu acasă.

Cum această testare nu e un act medical, așa cum a susținut de altfel chiar Ministerul, am putea încerca să avem astfel o altă garanție că testarea se face și se face bine. Mai ales la gimnaziu! Acasă lucrurile se pot negocia. Sau pur și simplu testarea nu are loc”, a declarat Robert Avram, președintele interimar al Consiliului Național al Elevilor.

Ce a cerut Consiliul Național al Elevilor

El a reamintit și amănuntul conform căruia Consiliul Național al Elevilor a cerut, în urmă cu o săptămână, printr-o scrisoare deschisă adresată miniștrilor Educației și Sănătății, semnată alături de alte șase organizații, reintroducerea pragului de incidență a infectării dintr-o localitate în stabilirea scenariilor de funcționare a școlilor și modificarea numărului de elevi infectați la care se decide carantinarea unei clase.

Semnatarii scrisorii cu pricina mai cereau ca elevii din învățământul special, precum și cei din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) să poată veni la școală cu prezență fizică, indiferent de scenariul unității de învățământ, dacă părinții decid acest lucru.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Pe de altă parte, în opinia lui Robert Avram, ar trebui schimbat și algoritmul de calcul al ratei de infectare, care ar trebui să fie legată și de rata de vaccinare a profesorilor și elevilor, nu doar de rata de ocupare a paturilor de spital dintr-o anumită regiune a țării sau județ.

Când trec școlile în sistem online

Potrivit noilor reglementări adoptate la începutul acestui an și promovate printr-un ordin comun semnat de miniștrii Educației și ai Sănătății, şcolile trec în sistem online în momentul în care 75% dintre paturile destinate pacienţilor COVID din zona respectivă sunt ocupate.

Pe de altă parte, activitatea cu prezenţă fizică este suspendată în fiecare clasă din şcoală sau în fiecare grupă din grădiniţă în cazul în care apar trei cazuri de infectare în termen de 7 zile. Rămâne în vigoare regula intrării în online a întregii şcoli atunci când cel puţin jumătate din clase au activitatea fizică suspendată.

„De ce trei cazuri într-o clasă? Pentru că aceasta este definiţia focarului epidemiologic pentru orice boală transmisibilă. Și pentru pojar, și pentru rujeolă, şi pentru oreion, sau parotidită epidemică, şi bineînţeles şi pentru această boală folosim un etalon care este cunoscut de toţi epidemiologii.

De ce şapte zile? Pentru că aceasta e considerată perioada de incubaţie. De exemplu, un copil se îmbolnăveşte în ziua 1 şi atunci perioada de incubaţie, în care ar mai putea să apară cazuri, în general, este mai scurtă, mai ales la tulpina Omicron. Iată de ce am ales şapte zile”, a motivat alegerea autorităților, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Potrivit acestuia, noile măsuri erau menite să asigure „sustenabilitatea procesului de învăţământ”, dar şi un echilibru în capacitatea de acordare a asistenţei medicale.

Rafila a adăugat și că limita de 75% inclusă în Ordin a fost propusă de specialişti din sănătate publică şi asistenţă medicală.