Ce se întâmplă cu măsurile de plafonare şi compensare a preţurilor la energie: „În alte state, ţintele pe termen scurt au fost integrate într-un plan pe termen mediu şi lung”

Specialiştii de la Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au vorbit despre măsurile de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, fiind de părere că este necesar să se ia în calcul nevoile specifice ale gospodăriilor, făcând diferenţa între consumul ridicat de electricitate pentru asigurarea nevoilor energetice de bază şi cel pentru dotări care ţin doar de confort.

Vești noi despre măsurile de plafonare şi compensare a preţurilor la energi

Se pare că schemele de sprijin trebuie să susţină şi gospodăriile care au optat pentru tehnologii noi nepoluante, precum pompele de căldură, ce au consumuri ridicate de energie electrică.

„Măsurile luate de statul român încearcă să acopere problemele la nivel gospodăriilor, însă nu putem considera aceste măsuri ca fiind sustenabile, întrucât, în loc să fie direcţionate înspre grupurile vulnerabile şi spre cauzele structurale ale vulnerabilităţii, ele au aplicabilitate doar pe termen scurt. De altfel, aceasta este natura măsurilor luate în general de-a lungul anilor cu privire la dificultăţile gospodăriilor de a-şi acoperi nevoile energetice.

În plus, costurile acestor măsuri sunt foarte ridicate şi cu un impact semnificativ în bugetul public. În alte state, ţintele pe termen scurt au fost integrate într-un plan pe termen mediu şi lung. România nu a oferit astfel de proiecţii”, a spus Anca Sinea, vicepreşedintele Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatoarea ORSE.

În cursul iernii creşte destul de mult consumul de energie electrică pentru cei care folosesc aeroterme sau radiatoare electrice în lipsa unei alte forme accesibile de energie sau deoarece apar întreruperi frecvente în alimentarea cu energie termică din sistemul centralizat de termoficare. Tocmai de aceea consumatorii vor fi nevoiţi să consume electricitate peste pragul care le garantează cel mai scăzut preţ al energiei, pentru a-şi acoperi o nevoie esenţială, și anume cea de încălzire.

S-a constatat ulterior că un element vital care lipseşte în cazul ordonanţelor privind plafonarea şi compensarea este fundamentarea pragurilor de consum pe date de consum energetic la nivelul gospodăriilor.

„Aceste date nu sunt disponibile, aşa cum ORSE a argumentat în analizele şi comunicările anterioare. În absenţa datelor de consum la nivel de gospodărie, elaborarea politicilor publice, inclusiv cele care privesc măsuri de reglementare a preţurilor, se poate baza pe estimările auditorilor energetici şi ale managerilor energetici pentru localităţi.

Calculele acestora pornesc tocmai de la necesarul de energie al clădirii şi locuinţelor, ce poate fi utilizat în conexiune cu nevoile energetice minimale, concept introdus în legislaţia care vizează sărăcia energetică în 2021, dar încă insuficient operaţionalizat.

Datele statistice arată că, din totalul consumului de energie al unei gospodării, încălzirea reprezintă aproximativ 62%, însă consumul pentru prepararea apei calde creşte în funcţie de numărul de persoane care locuiesc în reşedinţă”, găsim notat în comunicat.

În cazul unui consum crescut de energie pentru apă caldă, ar trebui finanţată soluţia captatoarelor termice solare, mai ales pentru locuinţele unifamiliale, a pompelor de căldură, în combinaţie cu panouri fotovoltaice, mai ales pentru locuinţele unifamiliale, cât şi pentru locuinţele colective.