17:00
Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale. Ministrul Virgil Popescu spune că discuțiile vor continua și în perioada următoare. Cele mai vehemente state care se opun plafonării prețurilor sunt Germania și Olanda.
Discuțiile mai vizează și achizițiile grupate de gaze naturale, la care pot participa, voluntar, consorţii de companii, şi un mecanism de solidaritate pentru ţările ameninţate de penurii, precum şi un alt text care simplifică autorizaţiile pentru infrastructurile de energie regenerabilă, transmite Agerpres.
Blocajul însă a intervenit din cauza propunerii plafonării prețurilor la gaze. Impact.ro a stat de vorbă cu economistul Bogdan Glăvan despre motivația din spatele unei plafonări la o cotă de 275 de euro pe megawatt/oră, mult mai ridicată decât este prețul pieței în acest moment.
Nu este exclus scenariul în care țările membre anticipează o criză în viitor și vor să controleze cumva o situație în care prețul ar putea exploda. Plafonarea prețului la gaze însă ar putea să aibă exact efectul invers. Tocmai acestea sunt argumentele pe care le aduce și Germania în discuțiile din aceste zile, faptul că tocmai o intervenție ar putea conduce la perturbarea pieței. Discuția însă, deocamdată vizează un scenariu care nu are orizont de timp și nu o aplicabilitate imediată.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Este o pierdere de timp îngrozitoare părerea mea, vor să impună un plafon pe piața en gros, un plafon care este la un nivel ridicat față de cotațiile recente, care nu va avea nici un efect acum pe piață. Este genul de măsură complet inutilă, sincer nu știu de ce o fac.
Probabil că estimează că s-ar putea să se ajungă la prețuri ridicate cândva în viitor, posibil în anul 2023 dacă, cum vedem acum, cererea pe plan mondial începe să crească pentru că Republica Chineză își redeschide economia și o să aspire din nou gaze, dacă economiile nu intră în recesiune. Vara viitoare oricum vor trebui umplute depozitele ;i nu vor mai avea de unde să le umple, pentru că de la ruși nu se mai importă, decât foarte puțin. Totuși, cum poți sa pui plafon la ceva ce cumperi?
Este ca și cum mă duc eu de mâine la supermarket și spun, iaurtul îl cumpăr cu 2 lei.”, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Plafonarea prețului la gaze ar urma să fie un mecanism temporar și care să nu încurajeze consumul de hidrocarburi. Propunerea a fost inițiată la finalul lunii octombrie și a întâmpinat reticențe încă din primul moment. Pe lângă Germania se mai opun acestui mecanism și Țările de Jos, Finlanda sau Suedia. România a solicitat plafonarea prețului la gaze și a transmis că acest lucru ar ajuta și țări precum Republica Moldova care se confruntă cu o criză în acest moment, a anunțat ministrul Energiei după întâlnirea de la Bruxelles.
„În momentul în care tu estimezi că în viitor vei ajunge la un preț mai mare, înseamnă că estimezi că vei avea o problemă, și dacă împiedici creșterea prețurilor, o să rămâi fără gaze. E foarte simplu, importatorilor nu o le convină să mai aducă în Europa gaze când alte țări vor plăti mai mult. Este o discuție inutilă, și dacă va fi cazul, ce rezolvăm cu plafonarea? Nimic. După părerea mea Germania și Olanda au o atitudine corectă, în perioada următoare vom vedea o ajustare a industriilor consumatoare de gaze multe”, spune economistul.
După ce inflația va înceta să crească este foarte posibil ca acele companii care sunt dependente de susținerea stării de fapt dar și care nu pot funcționa decât cu un consum mare de gaze, să facă restructurări importante.
„Am văzut că multe companii și-au menținut producția scăzând consumul de gaze, părerea mea este că vom vedea această restructurare cumva, cu cât ne apropiem de finalul inflației, care nu a făcut decât să mascheze chestia asta. Câtă vreme statul tipărește bani ține în viață toată această economie și plătește cine? Cetățeanul care pierde puterea de cumpărare.
Ei simt că urmează probleme, până la urmă va trebui să pui capăt inflației, dobânzile tot cresc, ei știu că trebuie să le crească în continuare. În momentul în care inflația se va domoli vom vedea problemele de restructurare ale industriei. În contextul acesta există preocuparea legată de prețul gazelor, pentru că le este frică, un preț mare al gazelor va atrage tocmai aceste probleme, însă nu este clar că se va ajunge acolo.
Depinde foarte mult de contextul internațional. Este inevitabil, economia se va restructura pe un preț mai mare a gazelor ca în trecut”, concluzionează Bogdan Glăvan.
Plafonul ar urma intre în vigoare dacă prețurile ar depăși 220 de euro (231,66 dolari)/MWh timp de cinci zile pe contractul pe prima lună în hub-ul de gaze din cadrul mecanismului olandez de transfer (Title Transfer Facility – TTF) și ar fi, de asemenea, cu 35 de euro mai mare decât un preț de referință pentru gazele naturale lichefiate (GNL) bazat pe evaluările existente ale prețurilor GNL, conform profit.ro. Ministrul Energiei anunță că negocierile continuă însă și în următoarele zile în ciuda impasului.
″Am participat la reuniunea extraordinară a Consiliului miniștrilor Energiei, la Bruxelles. După două zile de discuții și negocieri lucrările s-au finalizat aseară târziu, dar nu am ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului și la alte elemente din mecanismul de corecție a prețului gazului natural, la nivelul Uniunii Europene.
România, alături de Spania, Italia, Belgia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Lituania și Slovenia, susținem un plafon rezonabil pe preț care să nu dea un semnal în piață de creștere a prețului, ci din contră să ajute la stabilizarea acestuia la valori rezonabile. Vom negocia și în zilele următoare pentru a putea ajunge la un consens.” spune Virgil Popescu.
