Ce sărbătorim pe 24 ianuarie? Românii se bucură de o nouă zi liberă

Emanuela Pană 23.01.2024, 14:37
Ce sărbătorim pe 24 ianuarie? Românii se bucură de o nouă zi liberă

Ce sărbătorim pe 24 ianuarie? În fiecare an, pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 sau ”Mica Unire”. Începând din 2016, această dată a devenit zi libera nelucrătoare. Ea aduce în prim-plan povestea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, un capitol decisiv în formarea statului român modern. 

Ce sărbătorim pe 24 ianuarie?

De-a lungul timpului, românii au visat să trăiască împreună într-o singură țară. Acest vis a fost puternic exprimat de Mihail Kogălniceanu, care a accentuat cât de importantă era unirea Principatelor pentru binele și fericirea generațiilor ce urmau să vină. 

Anul 1859 a marcat un capitol decisiv în cronica României, fiind anul în care Moldova și Țara Românească s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea unanima a lui Cuza ca domnitor al ambelor principate a fost un act simbolic puternic, inițiat de fruntașii mișcării naționale. Acest pas a dus la formarea entității statului modern cunoscute sub numele de ”Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”. 

Inițial, unirea Principatelor Române în 1859 fusese gândită ca fiind temporară, limitată la domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Cu toate acestea, evoluțiile ulterioare au transformat această uniune într-o realitate permanentă. Rolul lui Cuza a fost decisiv în pregătirea terenului pentru evenimente majore ulterioare, inclusiv obținerea independenței în urma Războiului din 1877. 

Cei șapte ani ai domniei lui Cuza au fost cruciali pentru dezvoltarea României moderne și au întărit sentimentul național al românilor. Văzut ca un patriot emblematic și un pionier, Alexandru Ioan Cuza a fost numit „domnul Unirii”.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Alegerea sa ca domnitor a fost un rezultat al unei voințe naționale unanime, nu doar a renumelui său. Cuza a rămas un lider respectat, iar evaluarea activității și a operei sale se face astăzi cu respect și obiectivitate. 

Realizările sale în îmbunătățirea stării materiale, politice și culturale a națiunii sunt recunoscute și valorizate, iar patriotismul său a influențat deciziile și acțiunile sale pentru binele țării. 

Citește și: 164 de ani de la Mica Unire. Ce evenimente speciale sunt organizate de Ziua Principatelor Române VIDEO

Tradiții și obiceiuri de Mica Unire 

În multe localități din România, tradițiile și obiceiurile legate de Mica Unire sunt readuse la viață în fiecare an, pentru a comemora acest eveniment istoric. 

Ce sarbatorim pe 24 ianuarie?
Traditii si obiceiuri de Mica Unire
  • În deschiderea evenimentelor organizate anual pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor Române, este o practică obișnuită să se cânte imnul național, un simbol al unității și al spiritului patriotic; 
  • În satele românești, oamenii obișnuiesc să îmbrace costume populare pentru a marca acest moment istoric. Ei se adună în straie tradiționale, specifice zonei lor, și organizează parade sau procesiuni pe ulițele satului, având în mâini torțe aprinse. Această tradiție este o manifestare a mândriei naționale și a respectului pentru obiceiurile locale; 
  • La finalul paradelor cu torțe, locuitorii se strâng în centrul satului pentru a participa la o horă mare. În această dans tradițional, oamenii se țin de mâini într-un simbol al unității și al veseliei, sărbătorind astfel valorile pe care le împărtășesc și identitatea națională. 

Vezi și: Mesaje și urări de Mica Unire 2023 

24 ianuarie, zi liberă nelucrătoare 

În 2016, Guvernul României a decis ca ziua de 24 ianuarie, cunoscută ca Ziua Unirii Principatelor Române, să devină oficial zi liberă nelucrătoare, adăugându-se astfel la lista sărbătorilor legale ale țării. Prin această decizie, românii au avut în acel an un total de 14 zile libere stabilite prin lege, dintre care doar trei au căzut în weekend. 

În plus, bugetarii au avut șansa de a beneficia de zile libere suplimentare, acordate prin decizii guvernamentale. Aceste zile suplimentare au fost menite să creeze ”punți” pentru a facilita organizarea de minivacanțe, oferind astfel angajaților oportunitatea de a se bucura de perioade de odihnă mai lungi, în funcție de deciziile Executivului. Această măsură a fost o recunoaștere a importanței acestei zile în istoria și cultura românească. 

Urmăriți Impact.ro și pe
Emanuela Pană
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Emanuela Pană s-a alăturat echipei Impact în anul 2020, din dorința de a fi...