Ce măsuri a luat Nicolae Ceaușescu, după dezastrul de la Cernobîl. Detalii mai puțin știute

Ce măsuri a luat Nicolae Ceaușescu, după dezastrul de la Cernobîl. Detalii mai puțin știute despre cum s-a intervenit în zilele imediat următoare catastrofei, într-un document oficial, dat recent, publicității.

Ce măsuri a luat Nicolae Ceaușescu, după dezastrul de la Cernobîl. Detalii mai puțin știute

Au trecut 34 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl. Era 26 aprilie, în 1986, când reactorul numărul 4, de lângă Pripyat, un orășel aflat în nordul Ucrainei,  a explodat. E considerat cel mai mare dezastru nuclear din istorie și e notat cu șapte (maximum de severitate) pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare.

Accidentul s-a întâmplat în timpul unui test de siguranță la reactorul RBMK. Testul consta în simularea unei pene de curent, destinată să ajute la punerea la punct a unei proceduri de siguranță pentru menținerea circulației apei reci până când generatoarele de electricitate puteau să furnizeze curent. Acest decalaj era de aproape un minut și a fost identificat ca o potențială problemă de siguranță, care ar putea să provoace supraîncălzirea miezului reactorului.

Producția de energie electrică era una dintre obsesiile sovieticilor

Se spera să se demonstreze că energia de rotație din turbină putea să furnizeze suficientă energie încât să acopere acest decalaj. (Producția de energie electrică era una dintre obsesiile sovieticilor.) Trei asemenea teste au fost conduse din 1982, dar nu au furnizat nicio soluție. În timpul acestei a patra încercări, curentul a scăzut către nivelul zero. Operatorii au putut să recupereze doar parțial energia, ceea ce a provocat instabilitatea reactorului. Acest risc nu fusese subliniat în instrucțiunile de utilizare, astfel că operatorii au început testarea. Până la terminarea testului, operatorii au provocat stingerea totală a reactorului, dar o combinație de condiții instabile și defecte în designul reactorului au provocat o reacție în lanț.

A fost eliberată o cantitate foarte mare de energie, provocând evaporarea apei supraîncălzite și distrugând miezul reactorului. Aceasta a fost urmată de o explozie în aer liber, provocând eliberarea în atmosferă a izotopilor de Cesiu 137 și Iod 131, care au format un nor radioactiv, ce a afectat teritoriile Finlandei, Suediei, Norvegiei și nordul Poloniei, în următoarele nouă zile și care a putut să fie conținut abia pe 4 mai 1986.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Nikolai Fomin, inginerul-șef al reactorului, ajunsese în această importantă funcție numai pentru că era Secretar al Partidului Comunist. Competențele sale în materie de energie nucleară nu erau nici măcar discutabile, erau non-existente. De profesie, Fomin era electrician și avea în jur de 50 de ani când s-a produs accidentul. Ulterior, el a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică, dar natura lui instabilă psihic  (a încercat de două ori să se sinucidă) i-au făcut pe judecători să-l elibereze mai repede. El credea că riscul unui accident la Cernobîl e foarte scăzut, spre zero, chiar.

Documentul care arată implicarea și interesul autorităților române

Autoritățile de la București erau în continuă legătură cu serviciile de informații, care îi furnizau lui Ceaușescu toate noutățile pe acest subiect. Potrivit unui document dat abia de curând publicității,

„Autoritățile sovietice au luat măsuri pentru evacuarea a aproape 30.000 de locuitori, pe o rază de 30 de km din jurul centralei nucleare și decontaminarea populației din zonă. În R.P. Polonă s-a recomandat populației să nu consume în această perioadă lapte iar legumele ce se consumă să fie foarte bine spălate. Franța și Austria au dat dispoziții pentru chemarea cetățenilor lor din zona afectată a U.R.S.S.”.

Documentul era semnat de Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale. În document se mai arată ce măsuri a luat Ministerul Apărării Naționale pentru România:

„MAN a luat măsura ca toate unitățile militare prevăzute în sistemul de observare și înștiințare asupra contaminării radioactive să execute din 6 în 6 ore cercetarea de radiație. La ordin, poate executa cercetare aeriană cu cinci elicoptere ce dispun de aparatură dozimetrică”, scria generalul Milea în document.