09:30
Temperatura resimțită este adesea diferită de temperatura reală afișată pe termometre și poate varia semnificativ în funcție de condițiile meteorologice. Este cunoscută și sub denumirea de indice de căldură sau indice de disconfort termic, este o măsură a senzației termice percepută de către corpul uman în funcție de combinația dintre temperatura aerului, umiditatea relativă, vântul și radiația solară. Ce înseamnă temperatura resimțită și cum se calculează.
Principiul „temperaturii simțite” corespunde unei măsurări a temperaturii implementată de Météo France la sfârșitul anului 2008 și larg mediatizată doar pentru câțiva ani. Temperaturile resimțite sunt cele pe care corpul uman le resimte în condițiile de zi cu zi, în aer liber și neprotejate de vânt. De fapt, această noțiune este cunoscută în America de Nord sub denumirea de „Wind Chill” de mulți ani când condițiile de iarnă sunt de obicei mult mai dure decât în Franța. Pentru a înțelege aceste informații, este necesar să știm cum sunt calculate și motivele fiabilității limitate.
Există mai multe formule și algoritmi utilizate pentru a calcula temperatura resimțită, însă unul dintre cele mai cunoscute este Indexul de Temperatură Resimțită (ITU), dezvoltat de Serviciul Meteorologic al Statelor Unite (National Weather Service). Acesta se bazează pe măsurătorile temperaturii aerului și vitezei vântului și poate furniza o estimare a senzației termice resimțite de organism.
ITU ia în considerare căldura disipată de organism prin procese de răcire, precum transpirația și convecția. De asemenea, el ține cont de pierderea căldurii prin radiație și convecție, cauzată de vânt. În funcție de aceste date, ITU generează un indice numeric care indică temperatura resimțită, potrivit Realitatea.net.
Temperatura resimțită poate avea efecte semnificative asupra organismului uman și poate influența sănătatea și confortul nostru. Când temperatura resimțită este ridicată, corpul uman depune eforturi suplimentare pentru a se răci și poate apărea risc de supraîncălzire și de deshidratare. Simptomele comune ale expunerii la temperaturi ridicate includ oboseală, slăbiciune, amețeli, dureri de cap și chiar leșin.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Pe de altă parte, temperaturile resimțite extreme negative pot duce la hipotermie și înghețarea pielii. În astfel de condiții, este important să ne protejăm adecvat și să fim conștienți de semnele de avertizare ale hipotermiei, cum ar fi tremuratul, amorțeala și schimbarea culorii pielii.
Formula exactă utilizată pentru calcularea Indicelui de Temperatură Resimțită (ITU) este complexă și implică mai mulți parametri. Aceasta este cunoscută sub numele de „formula Steadman”, numită după autorul ei, Robert G. Steadman, un cercetător în domeniul meteorologiei.
ITU = -2.653 + 0.994 × temperatura aerului + 0.0153 × umiditatea relativă
Această formulă ia în considerare temperatura aerului exprimată în grade Celsius și umiditatea relativă exprimată în procente. Rezultatul obținut reprezintă temperatura resimțită în grade Celsius.
Este important de menționat că există și alte variante ale formulei ITU, care pot include factori suplimentari, cum ar fi viteza vântului sau radiația solară. Aceste variante pot varia în funcție de țară și de agențiile meteorologice care le utilizează.
