Ce fel de aer respiră românii care stau la bloc. Substanțele periculoase care au fost găsite

Cercetătorii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au demarat un studiu în cadrul căruia au evaluat calitatea aerului interior, în timpul sezonului rece.

Substanțele periculoase care au fost găsite

Drept eșantion, cercetătorii au ales orașe mari din România: Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara. Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic.

”Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. 

Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatură utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior”, transmite Universitatea Babeş-Bolyai într-un comunicat.

Echipa de cercetători din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, al Facultății de Biologie și Geologie și al Facultății de Fizică ale Universităţii Babeş-Bolyai a publicat un articol despre acest studiu în jurnalul academic Journal of Cleaner Production.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

Calitatea aerului interior 

„Calitatea aerului interior este caracteristică acestuia de a avea un conţinut de poluanţi care nu depășește concentraţiile sau dozele admise, asigurând astfel igienă şi sănătatea persoanelor. Pe lângă poluanţii care pătrund din afara locuinţei, o paletă largă de substanţe chimice, precum compuşii organici volatili şi compuşii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor şi adezivilor utilizaţi pentru fabricarea mobilierului, materialelor de construcţie, respectiv produselor de curăţenie şi uz personal„, explică echipa, în cadrul comunicatului.

Potrivit sursei citate, expunerea la aceşti compuşi chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum şi efecte carcinogene. Pentru a îmbunătăți calitatea aerului de interior, un aspect important este reprezentat de managementul surselor și comportamentul utilizatorului casnic în relaţia cu mediul în care trăieşte. Cu cât a gradului de etanşeizare a clădirii este mai mare, pentru a reduce consumului energetic , cu atât gradul de aerisire a clădirii este mai mic. 

”Atât rezultatele acestui studiu, cât şi studii similare existente din literatură de specialitate, indică existenţa unei corelaţii demne de luat în considerare între concentraţia de CO2 şi alţi poluanţi (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentraţia de CO2 şi parametrii fizici, precum umezeală relativă. Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil că o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanță ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis”, arată UBB.

De asemenea, prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente.