Cazul celor 39 de migranți vietnamezi asfixiați într-un camion, în 2019. Românul acuzat de implicare, dus în fața instanței din Marea Britanie EXCLUSIV

Marius Drăghici, un român, acum în vârstă de 49 de ani, suspectat de implicare în tragedia din 23 octombrie 2019, în Belgia, când 39 de vietnamezi au fost găsiți morți prin asfixiere, într-un camion frigorific, care urma să-i transporte ilegal în Marea Britanie, va fi înfățișat unei instanțe din Londra, fiind suspectat de participare la organizarea transportului.

Tragedia vietnamezilor abandonați într-un camion, morți prin sufocare

Terifiantul eveniment a fost, la vremea respectivă, capul de afiș al presei. Reamintim că în data de 23 octombrie 2019, pe o șosea din Belgia, fusese descoperit un camion frigorific parcat de ore bune la marginea ei, atrăgând atenția, astfel, celor din zonă, în care poliția federală belgiană a descoperit cadavrele a 39 de cetățeni vietnamezi, din care opt erau femei.

Vietnamezii fuseseră aduși cu feribotul de la Zeebrugge într-un container. Fiecare din ei, potrivit datelor anchetatorilor, plătise câte 13.000 de dolari ca să fie duși din țara lor în Marea Britanie. Victimele fuseseră abandonate și încuiate în camion, timp de 12 ore, murind astfel din lipsă de aer, la o temperatură de interior a camionului de 40 de grade Celsius.

Au fost arestați Gheorghe Nica, atunci de 45 de ani, considerat capul rețelei de trafic de migranți, și Dragoș Ștefan Damian, de 28 de ani, la data faptei. Cei doi au fost judecați și condamnați. Nica a primit 27 de ani închisoare, iar Damian, 3 ani și 10 luni. Totodată, au fost reținuți, judecați și condamnați, șoferii camionului, Maurice Robinson și Eamonn Harrison, la câte 13 ani și 4 luni de închisoare.

Drăghici fusese prins de Poliția Română, în august anul trecut, în București, iar în urma unei proceduri de extrădare contestate, acuzate de către român și consultanții săi juridici din România, ca fiind incorecte procedural, pe 27 octombrie a fost trimis în Marea Britanie, unde a fost reținut.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

Ce PENSIE are Klaus Iohannis, după 42 de ani de muncă. ȘOC total! Românii au...

Vinerea aceasta, pe 14 aprilie, Marius Drăghici va apărea în fața judecătorilor de la Central Criminal Court – Old Bailey, acesta având nu mai puțin de 40 de capete de acuzare. Și asta deoarece sistemul juridic britanic reține în seama unui inculpat, în situația în care acesta este acuzat de omor multiplu, în cazul acesta, din culpă, câte o acuzare pentru fiecare victimă în parte. În cazul acesta, 39, la care se adaugă și acuzația de trafic de migranți.

Termenul de vineri este cel mai important pentru român, în care acestuia i se pune în vedere obligația de a pleda vinovat sau nevinovat.
Miza alegerii lui Drăghici este una mare, în funcție de ce spune, dacă declară că este vinovat sau dacă respinge acuzațiile. Avocata Luminița Mazilu, în acest caz, în calitate de consultant juridic al lui Drăghici, pentru că nu are dreptul de a pleda în fața unei Curți a Marii Britanii, deoarece nu este înregistrată și în Baroul britanic, explică această miză.

Drăghici, extrădat fără să-i fie judecată contestația la ÎCCJ

Cazul lui Marius Drăghici, suspect în acest caz, a ridicat, de altfel, mai multe semne de întrebare asupra modului în care s-a derulat extrădarea sa în Marea Britanie. Și asta, imediat după reținerea și arestarea sa preventivă din 10 august 2022. Avocații săi din România au contestat în două rânduri decizia de arestare preventivă, procedură care bloca operațiunea de extrădare. La doua contestație, însă, nu s-a mai așteptat, așa cum era procedural corect, hotărârea Înaltei Curți de Justiție și casație, care judeca contestația, și românul a fost extrădat în Regatul Marii Britanii.

Avocații din Anglia l-au dat în judecată

Faptul că avocații numiți din oficiu, este vorba de cei britanici, nu arătau că lucrează serios în favoarea românului arestat a condus la apariția unei situații pe care Drăghici a considerat-o inacceptabilă. Aceștia nu doar că nu îi mai răspundeau la apeluri și că nu veneau la întâlnirile stabilite la locul în care era deținut în arest, dar, potrivit românului, mai și manifestau un vădit dezinteres și implicare în construirea apărării sale.

Date fiind toate acestea, Marius Drăghici i-a anunțat că nu mai are nevoie de serviciile lor. Evident că acest lucru ar fi dus și la pierderea, de către avocați, a onorariilor care le reveneau în calitatea lor de avocați numiți din oficiu, fiind vorba de sume care se ridicau la nivelul de zeci de mii de lire sterline pentru fiecare în parte. Ca urmare, în mod surprinzător și inedit, aceștia l-au dat în judecată pe Drăghici pentru că acesta renunțase la serviciilor lor.

Miza avocaților din oficiu din UK: 3 milioane de lire sterline

De precizat că bugetul primit de avocații din oficiu al al celor duși în fața instanțelor britanice, în acest caz, a fost stabilit la aproximativ 3.000.000 de Lire Sterline, pentru apărarea lui Drăghici fiind alocată o șesime din această sumă. Onorarii care nu sunt condiționate de rezultatele obținute în fața judecătorilor, în apărarea clienților săi.

Avocatul din România: „Extrădare nelegitimă!”

În raport cu cele de mai sus, consultantul juridic al lui Drăghici, avocat Luminița Mazilu, contactat de reporterul IMPACT.RO, a ținut să spună: ”Din perspectivă juridică în coroborare cu legislația în vigoare (în anul 2022, anul extrădării lui Drăghici, n.r.), Drăghici Marius a fost extradat nelegitim, iar predarea sa către statul britanic nu ar corespunde unei proceduri transparente, legitime și legale. Din punct de vedere legitim, legal și procedural, apreciez că înainte de decizia persoanei extrădate de a pleda, vinovat sau nevinovat, la următorul termen în Marea Britanie, din 14 aprilie, mai întâi trebuie tranșată această chestiune de legalitate, iar statul român are obligația să monitorizeze dacă sunt respectate interesele persoanei extrădate și dacă îi sunt respectate și drepturile. Se poate lua în discuție o petiție către CEDO, la Strasbourg, în ceea ce privește detenția sa în Marea Britanie actualmente, întrucât aceasta se bazează exclusiv, mai întâi, pe legitimitatea predării acuzatului Drăghici Marius de către statul român statului britanic. Astfel, am trimis mailuri și numeroase solicitări și adrese oficiale către toate instituțiile abilitate din România și Marea Britanie, inclusiv avocaților clientului meu din Marea Britanie, documente în care am făcut referire cu privire la abuzurile și erorile judiciare din acest dosar”.

”Nicio probă minimă!”

Toate acestea denotă o grabă stranie autorităților de a închide acest caz, și nu oricum, ci prin condamnarea cu orice preț a lui Marius Drăghici, în pofida suspiciunilor legate atât de probele administrate cât și de neglijențele evidente și cauzatoare de suspiciuni în legătură cu acuratețea însuși actului de justiție.

Și tot consultantul juridic al lui Marius Drăghici, avocat Luminița Mazilu, spune referitor la aceste aspecte: „Chiar dacă descrierea unor pretinse fapte săvârșite de către Drăghici Marius Mihai ar fi relevată în aceste formulare tipizate, nu există nicio probă minimă din care să reiasă că suspiciunile rezonabile se bazează pe probe directe sau cel puțin indirecte”.

Termeni ambigui în formularul de extrădare

În plus față de acestea, rezultă fără dubiu faptul că în mandatul TaCa (Trade and Cooperation Agreement Warrant; un acord de cooperare dintre UE și Marea Britanie), sintetic, aici, un formular specific pentru procedura de extrădare, s-au bifat ca faptă penală, „traficul de persoane”, iar la dosarul cazului, într-o prezentare a săvârșirii faptelor penale, se consemnează „trafic de migranți”. Ori aceste două fapte penale sunt total distincte ca definiție, formă, conținut și tipicitate de infracțiunea de trafic de persoane”.

Acesta este contextul în care se va judeca, vineri, 14 aprilie, importantul termen al cazului lui Marius Drăghici, românul suspectat că ar fi implicat în organizarea transportului ilegal de vietnamezi migranți, operațiune soldată cu moartea acestora. De acest termen va depinde, în cazul condamnării, cuantumul pedepsei, dar și dacă, tot dacă ar fi condamnat, va executa sau nu pedepsa, oricare ar fi ea, în România sau un Marea Britanie. Pentru că Drăghici nu și-a dat consimțământul pentru extrădare, nu că nu ar fi putut fi extrădat, dar acest consimțământ are greutate în luarea deciziei judecătorești, în favoarea inculpatului.

Marius Draghici poate primi în Anglia o condamnare de 20-25 ani, hotărârea de condamanare definitivă din Marea Britanie, urmând să fie recunoscută în România, pentru ca acesta să-și execute pedeapsa într-un penitenciar din țară. Statul britanic este obligat să-l transfere pe Marius Drăghici în România, în cazul unei hotărâri definitive, întrucât aceasta a fost condiția extrădării. Și anume, ca pedeapsa să fie executată în țară.