Caz incredibil în România. Un bătrân are 350 de ani de închisoare la activ. Cum a fost posibil așa ceva

Un bătrân are 350 de ani de inchisoare la activ. Este vorba despre un bărbat din comuna argeșeană Ungheni, care deține un record greu de doborât. În 54 de ani, a reușit să strângă condamnări cu închisoarea care, adunate, însumează 350 de ani. Toate condamnările bărbatului au fost pentru infracțiuni mărunte, spargeri și furturi. Niciuna, în schimb, nu a vizat vreo infracțiune cu violență.

Un bătrân are 350 de ani de inchisoare la activ

Când s-a eliberat ultima dată din închisoare, Ilie Țărcuș avea 62 de ani. Mulți spun că asta este vârsta standard de pensionare. În cazul lui, potrivire sau nu, a însemnat retragerea din viața infracțională, după o viață petrecută prin închisorile patriei și în care a reușit să acumuleze pedepse de 350 de ani.

În ultimii 7 ani, a reușit să stea departe de probleme și s-a întors în casa părintească, și ea afectată de trecerea timpului. Nici nu-i trebuie mai mult. E acasă. Și asta contează cel mai mult. De unul singur, încearcă să-și crească fata, care acum are16 ani, și să trăiască demn. Este un om, zice el gospodar. Are cal, căruță, pământ și merge la muncă cu ziua, la vvecinii care-l solicită. Singura sursă de venit este ajutorul social, de 180 de lei și, bineînțeles, bănuții pe care-i câștigă zilnic din diversele munci. Anii de temniță l-au marcat vizibil. Acum este un bătrânel adus de spate, slab și îmbrăcat sărăcăcios. Este voios și foarte comunicativ. Într-un fel se mîndrește cu recordul lui.

În ziua în care l-am vizitat se pregătea să are grădina. La o țigară, și-a depănat amintirile, bucurându-se de libertatea de care nu a avut parte în tinerețe. Prima dată când a avut de-a face cu temnița a fost la 18 ani, în 1968. În decursul timpului, a început să se obișnuiască, teama de închisore dispărându-i. Așa a ajuns să strângă 350 de ani de închisoare.

„Erai sub pământ, zidurile aveau 2 metri, era frig, umezeală”

Furam, să zic, o butelie. Dădeam cu anchetatorul la pace și mai luam asupra mea 7, 8, 9 fapte similare. Ori de era una, ori de erau 9, le contopeam și mai aveam și avantaj. El îmi făcea o caracterizare bună, îmi dădea o țigară, o bară de salam, și nu mă intresesa că, pentru fiecare faptă, primeam 3-4 ani. Însemna 30-40 de ani, așa s-au adunat.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

În toți acești ani, a învățat că, cel mai scump lucru în lume este libertatea. Iar anii petrecuți la Jilava l-au marcat atât fizic, cât și psihic.

Jilava a fost cea mai grea închisoare, fortul 13. Stăteai în cameră, te uitai pe coșul sobei și, la 6 metri vedeai crengi. Erai sub pământ, zidurile aveau 2 metri, era frig, umezeală. Erau adunați toți deținuții cu probleme din țară. Te băteau gardienii și dacă erai vinovat și dacă nu.

După experiența de la Jilava, a scăpat de teama de închisoare. Când era afară, dacă mai comitea câte un furt, nu era o problemă să se întoarcă. Devenise un stil de viață. Pus cap la cap, timpul efectiv petrecut în închisoare depășește 28 de ani. Mai mult chiar și decât Iancu Berilă, celebrul ucigaș de brutari care a executat 25 de ani pentru crimele sale și pe care l-a cunoscut la Jilava. În periplurile sale, l-a cunoscut și pe bărbatul cu cea mai mare pensie din România, magistratul Gheorghe Bălășoiu, care a fost, pentru o perioadă, director al Penitenciarului Colibași.

Era un om respectuos, saluta pe toată lumea. În principiu nu făcea mai nimic, în comparație cu deținuții care munceau pe rupte. Ce a făcut de merită atâta pensie?

E o întrebare retorică, la care nu va primi niciodată răspuns. E mândru de el că, în ultimii 7 ani, a stat acasă. Spune că l-au ajutat vecinii și primarul comunei, care i-a oferit ajutorul social. Mai mult, din timp în timp, aceștia îl ajută și cu mâncare, pâine sau țigări. De altfel , vecinii au numai cuvinte de laudă.

Ne ajutăm cu el. Noi îl știm că e om bun. N-am avut nicio problemă cu el, spune o vecină de peste stradă.

E amărât, e bolnav. Ce a făcut, a făcut din sărăcie, că n-a avut bani. E un om bun, crește animale, e harnic. Dar nu mai poate să muncească. Nu fură nimic.

Majoritatea oamenilor din Ungheni sunt în vârstă. De aceea, Ilie Țărcuș și-a făurit un sicriu pe care îl ține în tindă. Spune că este pregătit și, într-un fel, împăcat cu destinul. Cel mai mare regret al bărbatului este acela că și-a irosit viața prin închisori. Cea mai mare realizare este fata care are acum 16 ani. Dacă i s-ar mai da o șansă, ar încerca să trăiască o viață normală, să vadă cum este numai în libertate.