Care sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii în Europa

Emanuela Pană 10.09.2021, 09:38
Care sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii în Europa

Natura nu contenește să ne uimească cu frumusețea sa, cu minunile create cu forțele ei proprii. Pe lângă răsăriturile și apusurile uimitoare, care au servit drept sursă de inspirație pentru numeroși artiști în decursul anilor, există multe alte fenomene naturale incredibile, care par ireale și sunt greu de explicat, uneori chiar și de specialiști. În continuare, faceți cunoștință cu cele mai des întâlnite fenomene ale naturii din România și Europa.

Care sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii în Europa

Stropii de ploaie, curcubeiele care colorează cerul, adierile line ale vântului sau vijeliile care ne fac să intrăm repede în case, toate ne sunt fenomene deloc stăine, însă v-ați întrebat vreodată cum apare ploaia, de ce bate vântul sau cum se formează curcubeul pe cer? În continuare, am pregătit pentru voi o serie de fenomene ale naturii explicate, ele fiind unele dintre cele mai frecvente în Europa.

Ploaia – ploaia este unul dintre fenomenele naturii cu care ne confruntăm destul de des și reprezintă o formă de precipitație atmosferică asemenea picăturilor de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă, care cad în formă lichidă pe suprafața Pământului. În caz că nu știați, aerul cald este cel care ajută picăturile de ploaie să se formeze, atunci când el se ridică spre cer și se răcește, iar vaporii de apă sunt tot timpul în aer.

O anumită cantitate de apă este înmagazinată de aerul cald, iar atunci când acesta acumulează suficiente picături se formează norii. Când norii au suficient de multe picături de apă și sunt suficient de mari, picăturile se unesc, formând picături și mai mari, care devin grele și cad din cauza forței gravitaționale. Ulterior, noi le vedem sub formă de ploaie.

Vântul – un alt fenomen fizic frecvent întâlnit în natură este vântul, care se manifestă drept o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră. În funcție de intensitatea sa, vântul este cunoscut sub următoarele denumiri: briză (vânt cu caracter periodic, cu o tărie între 2 și 5, care bate pe coastele mării și care ia naștere datorită încălzirii inegale a apei și uscatului), vânt puternic (este vântul care bate cu tăria între 6 și 8, fiind un început de furtună), furtună (vânt cu grad de tărie peste 9), ciclon, taifun sau uragan (vântul cu tăria peste 12, a cărui denumire diferă în funcție de zonă).

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

În caz că vă întrebați cum se formează vântul, ei bine, trebuie să știți că diferența presiunii atmosferice dintre două regiuni reprezintă cauza formării vântului. Atunci când se înalță, aerul cald, deoarece este mai ușor, produce un minim de presiune, locul său fiind preluat de masele de aer din zona rece, până în momentul în care se egalează diferența de presiune dintre cele două regiuni. Iată care sunt vânturile care bat în România:

  • Crivățul;
  • Nemirul (Nemere);
  • Austrul;
  • Cosava;
  • Băltărețul;
  • Vântul Negru;
  • Orădeanul;
  • Făgărașul;
  • Ardeleanul;
  • Munteanul. 

Citește și: Codul portocaliu de ploi şi furtuni a fost prelungit. Toamna a venit mai devreme în România

Fenomene meteo de toamnă-iarnă

În perioada toamnă-iarnă se depune bruma, cade burnița și apare ceața – acestea fiind fenomene meteo banale, specifice perioadelor mai reci, de care se plâng adesea agricultorii. Voi știți ce sunt și cum apar?

Care sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii în Europa
Care sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii în Europa

Roua – acest fenomen meteorologic face parte din categoria precipitațiilor și de formează, de regulă, seara sau în cursul dimineții, prin răcirea aerului. Vaporii de apă existenți la suprafața solului se condensează, formându-se astfel diferite picături de apă pe sol. Un alt factor care influențează acest fenomen al naturii este gradul de saturare al aerului cu vapori de apă, dar și temperatura aerului, care trebuie să aibă anumite valori pentru a atinge punctul de condensare.

Bruma – este un fel de ploaie mai slabă, sub formă de picături foarte mici de apă, cu diametrul mai mic de 0.5 mm. Picăturile de brumă sunt foarte dese, încât îți dau impresia că ar fi suspendate în aer. Bruma se formează prin procesul de condensare și, ulterior, de înghețare a vaporilor de apă care se formează la suprafața solului. În sezonul rece, atunci când temperatura atinge punctul de îngheț, bruma se formează în loc de rouă, cristalele mici de gheață nefiind conducătoare bune de căldură.

Ceața – este unul dintre fenomenele naturii care-i supără pe șoferi, întrucât reduce vizibilitatea orizontală, la suprafața Pământului, la mai puțin de 1 km. Ceața este reprezentată de picături foarte mici de apă suspendate în atmosferă. Cu alte cuvinte, acest fenomen meteorologic constă într-o aglomerație de particule de apă aflate în suspensie în atmosferă, în apropierea solului.

Alte fenomene ale naturii frecvent întâlnite atât în țara noastră, cât și în Europa sunt: tunetul, trăsnetul, fulgerul, curcubeul, grindina, lapovița, poleiul, zăpada.

Urmăriți Impact.ro și pe
Emanuela Pană
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Emanuela Pană s-a alăturat echipei Impact în anul 2020, din dorința de a fi...