Dacă prima tentativă de depunere al Planului Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană a fost un adevărat fiasco, iată că a doua încercare a fost una de succes. Se pare că România a primit un singur calificativ mediocru, din 11 criterii.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost bine primit, de această dată, la Comisia Europeană. Cel care a venit cu detalii a fost chiar europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR.
Acesta a explicat că pentru ca un astfel de Plan să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Trebuie menționat faptul că un calificativ C descalifică automat un PNRR.
PNRR-ul României nu a primit niciun C, însă a fost aproape. A primit un calificativ B, la criteriul privind costurile. Din cele 11 criterii, 4 sunt obligatorii, iar PNRR-ul scris la București a obținut A pentru fiecare dintre acestea.
– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
– contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.
– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
– planul are ținte, obiective și indicatori clari;
– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.
”România a obținut 1 singur calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.
De aici înainte, misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme”, explică eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
